Situație care a determinat blocul comunitar să vină cu condiții din ce în ce mai stricte care să se aplice multinaționalelor care vor să facă afaceri pe teritoriul Uniunii Europene, indiferent de țara în care își stabilesc cartierul general.

Regulamentul privind protecția datelor personale - GDPR care a intrat în vigoare în UE este cel mai recent dintr-o serie de reguli pe care Bruxelles-ul încearcă să le impună multinaționalelor care intră pe piața europeană.

Acestea, însă, sunt preluate și aplicate mai departe în toata lumea, autoritățile de la Bruxelles devenind, astfel, un fel de șerif al piețelor financiare globale, scrie Bloomberg. UE câștigă, astfel, tot mai multă influență și un loc confortabil la masă în lumea globalizată în care trăim.

Instituțiile de reglementare din UE încearcă să aibă o influență mai mare și în privința supervizării giganților financiari, inclusiv asupra celor din SUA sau din Marea Britanie, după ce Regatul părăsește blocul comunitar. UE propune ca toate companiile care funcționează în regiune să poată fi inspectate de supervizorii europeni și să se supună cerintelor Băncii Centrale Europene în caz de urgență.

Aceste reguli, însă, stârnesc îngrijorare, le-a spus Sunil Cutinho, președinte al CME Clearing, executivilor din Londra, atrăgând atenția asupra faptului că aceste regulamente vor avea efecte asupra întregii activități a companiei.

“Au fost vremuri când reglementatorii aveau încredere unii în alții”, a spus Cutinho, care se aștepta la o colaborare între autioritățile europene și cele americane.

Însă pe măsură ce SUA încep să renunțe la reglementările stricte care au fost introduse după criza din 2008, UE devine noul șerif al piețelor financiare internaționale. Europa introduce standarde pentru orice, de la investiții la cercetare, de la trading la folosirea datelor personale, reguli care produc efecte în întreaga lume, de la Bruxelles, la Londra, de la New York, la Hong Kong.

Când UE a introdus regulamentul privind protecția datelor personale – GDPR, companiile americane Facebook și Microsoft au anunțat că vor folosi aceste reguli în fiecare țară în care operează, nu numai în Europa.

Anu Bradford, profesor la Facultatea de Drept de la Columbia University, îl numește “efectul Bruxelles”. Multinaționalele care vor să obțină acces la o piață de 15 trilioane de euro trebuie să se conformeze regulilor europene, pe care preferă să le aplice și la nivel mondial. “UE și-a dat seama că poate stabili standarde internaționale și profită de această oportunitate”, spune Bradford, în condițiile în care noile reglementări dă Bruxelles-ului o mai mare putere asupra celor din alte țări.