'Decizie: UE-27 adoptă liniile directoare', a anunţat Tusk pe Twitter, în deschiderea unei discuţii privind progresele negocierilor purtate între Bruxelles şi Londra, în ziua a doua a summitului european de la Bruxelles.

Liderii UE şi-au dat de asemenea acordul cu privire la o perioadă de tranziţie de 21 de luni după momentul efectiv al Brexit-ului, martie 2019.

Înainte de a se despărţi de omologii ei, vineri, premierul britanic Theresa May şi-a exprimat dorinţa unei ”noi dinamici în negocieri”, în vederea asigurării unui parteneriat ”puternic” între cele două blocuri pe plan economic şi în domeniul securităţii, în pofida disensiunilor pe tema divorţului programat la sfârşitul lui martie 2019, notează News.ro.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, instanţa care regrupează şefii de stat şi de guvern le-a cerut totodată Celor 27 să dea o undă verde ”de principiu” acordului în vederea unei tranziţii post-Brexit prezentat la începutul săptămânii de negociatorii UE Michel Barnier şi britanic David Davis.

”Depăşim astăzi (vineri) o etapă decisivă în aceste negocieri dificile şi extraordionare”, a notat vineri Barnier, care le-a prezentat Celor 27 un rezumat al negocierilor.

Liniile directoare stabilite de liderii Celor 27 îi vor permite francezului şi echipei sale să înceapă discuţia despre cadrul viitorului parteneriat cu Londra, ”care va trebui să respecte principiile şi identitatea UE şi a pieţei unice”.

Donald Tusk a repetat că alegerea Regatului Unit de a părăsi piaţa unică şi uniunea vamală va da naştere de fapt unor ”fricţiuni” în cadrul viitoarei relaţii comerciale.

Frontiera irlandeză

Însă principalul punct de blocaj în negocieri rămâne problema frontierei irlandeze.

Britanicii au acceptat să introducă în schiţa acordului de retragere care se află în prezent pe masă un ”spaţiu comun de reglementare” care să includă UE şi provincia britanică Irlanda de Nord, în cazul în care nu propun altă soluţie satisfăcătoare.

”În momentul în care vom trece la etapa în care putem să discutăm despre viitoarea relaţie, atunci, credem noi, se va găsi soluţia frontierei irlandeze”, a apreciat un oficial britanic de rang înalt sub acoperirea anonimatului.

Acest punct de vedere a fost evocat de premierul irlandez Leo Varadkar, în opinia căruia ”a ne asigura că vom avea o relaţie cât mai apropiată posibil” cu Londra este ”cel mai bun mijloc de a evita o frontieră dură”.

În urma unui dejun în centrul căruia s-a aflat Brexitul, liderii europeni dezbat viitorul zonei euro, o discuţie ”politică”, a promis preşedinţia franceză.

Emmanuel Macron încearcă vineri să convingă ţările care au adoptat moneda unică să-i susţină propunerea de a adopta, în iunie, o ”foaie de drum pe zece ani” cu privire la zona euro, dotând-o cu un buget specific în vederea relansării unor politici europene ambiţioase.

Franţa intenţionează apoi să intre în detaliu, în cadrul unor reuniuni cu Germania, în aprilie şi mai, pentru ca apoi să pună pe masă, la summitul european din iunie, o propunere care să poarte greutatea cuplului franco-german.

Iohannis: Negocierile merg într-o direcţie care este foarte favorabilă României

Negocierile la nivel european referitoare la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană merg într-o direcţie foarte bună pentru România, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, care a participat la reuniunea Consiliului European.

"Negocierile (privind Brexit - n.r.) merg într-o direcţie care este foarte favorabilă României şi acest lucru nu este întâmplător, noi ne-am implicat în discuţiile cu echipa de negociere, cu celelalte echipe din ţările UE şi am obţinut până aici - repet, este o fază intermediară de negociere - rezultate bune. Ne amintim, poate, că la început am enunţat trei obiective sau trei teme importante pentru noi: drepturile cetăţenilor, acordul financiar şi acordul ulterior pe securitate şi apărare. Pot să spun că acum, la momentul la care vorbim, negocierile au dus la un document care satisface 100% partea de cetăţeni, deci nu numai că s-a acceptat acordarea drepturilor cetăţenilor europeni care sunt acum în Marea Britanie, ci şi a cetăţenilor care vor intra în Marea Britanie până la terminarea perioadei de tranziţie, lucru foarte important. Acordul financiar aşa cum s-a negociat până în momentul acesta este 100% satisfăcător din punctul de vedere al nostru, iar apărare şi securitate este o chestiune care nu ţine neapărat de negocierea de Brexit, ci ţine de o înţelegere ulterioară, dar am putut să vedem deja aseară, când s-a discutat, solidaritatea cu Marea Britanie în chestiunea UK-Rusia. Toată lumea a fost de acord că aici avem nevoie şi vom avea o înţelegere foarte bună", a explicat Iohannis, citat de Agerpres.

El a precizat că la Consiliul European s-a discutat şi despre relaţiile comerciale între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, arătând că evoluţia nu este "senzaţional de pozitivă, dar nici foarte negativă".

"Concluzia este că se vor face demersurile necesare pentru o negociere serioasă, în termene rezonabile. Perioada până la 1 mai nu este un termen rezonabil pentru o negociere de acest tip, dar suntem, ca să mă exprim aşa, pătrunşi de un optimism precaut", a spus Iohannis.

În privinţa poziţiei adoptate faţă de Rusia, şeful statului a arătat că decizia a fost luată prin consens.

"Ştiţi de ce durează atât aceste discuţii? Pentru că problema este complexă şi dorim să avem toate faţetele luate în considerare. Noi luăm decizii în consens, nu se votează decât atunci când există chestiuni care, evident, se rezolvă numai prin vot. Deci, pot să vă spun că toată lumea a fost de acord cu măsura rechemării ambasadorului european, adică al nostru, al tuturor, pentru consultări. Şi celelalte măsuri, inclusiv textul concluziilor, a întrunit consens. Deci, nu majoritate, consens. Că nu ajungem într-o jumătate de oră la consens în teme complicate este, după părerea mea, mai degrabă un semnal bun decât un semnal negativ", a precizat Iohannis.

Referitor la preluarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, el a arătat că "ne pregătim" şi că o să "facem faţă onorabil".