Potrivit datelor publicate pe pagina de internet a Băncii Centrale a Turciei, luna trecută instituţia a transferat către Trezorerie aproximativ 22 miliarde lire (3,94 miliarde dolari), cel mai mare transfer de după plata dividendelor anuale în luna ianuarie.

Fără acest transfer, Guvernul de la Ankara ar fi înregistrat un deficit bugetar de aproximativ 12 miliarde lire, în locul surplusului de 9,9 miliarde lire anunţat joi.

Fondurile transferate de la Banca Centrală vin în contextul în care încetinirea economică a afectat veniturile din taxe, ceea ce a determinat Guvernul de la Ankara să caute noi surse de venit pentru a finanţa un deficit bugetar în creştere.

Luna trecută Guvernul Turciei a adoptat o lege care permite accesare a aproximativ 40 de miliarde de lire din rezervele legale ale Băncii Centrale, o sumă de bani pusă departe de Banca Centrală pentru a fi utilizate în situaţii extraordinare.

Potrivit economiştilor intervievaţi de Bloomberg, deficitul bugetar al Turciei ar urma să ajungă la 3,7% din PIB până la finele anului, acesta fiind cel mai mare deficit bugetar înregistrat de Turcia după 2012.

Cu toate acestea, Guvernul de la Ankara ar putea să utilizeze în continuare fondurile de la Banca Centrală pentru a acoperi deficitul bugetar. Cele mai recente date arată că autoritatea monetară a transferat deja 19 miliarde lire către Trezorerie în prima săptămână a acestei luni.

Această injecţie ar putea permite guvernului să îşi atingă ţinta de deficit pentru luna august, susţine Erkin Isik, economist la QNB Finansbank, dar cu toate acestea până la finele anului deficitul bugetar ar putea să se adâncească până la 2,5% - 3% din PIB.

Turcia, o mare economie emergentă percepută cândva ca o stea în ascensiune de către investitorii internaţionali, a intrat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere) în a doua parte a anului trecut, după ce lira turcească s-a depreciat cu aproape 40% faţă de dolar şi costurile de împrumut au crescut.

În cea mai mare parte, criza s-a instalat pe fondul îngrijorărilor cu privire la efectele influenţei preşedintelui Tayyip Erdogan asupra economiei, al apelurilor sale repetate pentru dobânzi mai mici şi al înrăutăţirii relaţiilor cu SUA.