Totodată, administrația Trump intenționează să deschidă și un consulat în vastul teritoriu arctic, cu o polulație de doar 56.000 de oameni.

Washingtonul și Copenhaga au o relație tensionată de anul trecut, din vară, când Donald Trump a venit cu ideea de a cumpăra insula, pe care Danemarca a catalogat-o drept “absurdă”, scrie BBC News.

Ideea lui Trump a venit pe fondul competiției cu Rusia și China pentru resursele minerale din regiunea arctică.

Groenlanda este un teritoriu danez autonom, care se bazează pe pescuit și pe subvențiile din partea guvernului Danemarcei. Cei mai mulți locuitori ai insulei sunt etnici Inuiți, o populație indigenă din zona arctică, pe cale de dispariție.

Dar Groenlanda are o importanță strategică deosebită, în condițiile în care topirea gheții din Oceanul Arctic deschide noi rute de transport și oferă posibilitatea exploatării bogatelor resurse minerale. Totodată, SUA au și o bază militară la Thule.

Citește și: Donald Trump schimbă harta lumii. Ce țară vrea să cumpere

Un oficial american a declarat că ajutorul financiar ar putea ajuta economia Groenlandei să se dezvolte, în special pe partea de resurse naturale și educație.

“Această veste bună confirmă faptul că efortul nostru de a construi o relație cu Statele Unite dă roade”, a declarat premierul din Groenlanda, Kim Kielsen.

Oficialul american a mai spus că ajutorul de la Washington nu are ca scop “să deschidă drumul către achiziționarea Groenlandei”. “Suntem îngrijorați de extinderea militară a Rusiei în regiunea arctică, prezență care a crescut dramatic în ultimii ani”, a mai spus acesta, citat de AFP.

Groenlanda are stocuri imense de resurse minerale precum uraniu, zinc, aur, dar și pietre prețioase, care ar putea fi extrase din adâncuri, dar clima severă și întinderea de gheață fac mineritul dificil și foarte scump.

Ambasadorul SUA la Copenhaga, Carla Sands, a explicat că Washingtonul este “partenerul preferat” al Danemarcei în zona arctică, un comentariu care a atras criticile unor politicieni danezi.

Și anunțul administrației americane privind ajutorul financiar a fost criticat la Copenhaga.

“În mod evident au depășit limita. Este de neconceput ca un aliat apropiat să încerce să creeze o diviziune între Danemarca și Groenlanda în acest fel”, a declarat, pentru Reuters, socialistul Karsten Honge, care face parte din Comitetul de Afaceri Externe din parlament.

La rândul său, naționalistul Soeren Espersen a spus că pachetul de ajutor financiar din partea SUA “este ceva ce oferi țărilor din lumea a treia, dar Groenlanda nu este o țară în curs de dezvoltare. Este o democrație occidentală.”

De unde au pornit tensiunile dintre SUA și Danemarca

În luna august anul trecut, preşedintele american Donald Trump a discutat în privat cu asistenţi şi consilieri ideea ca Statele Unite să cumpere insula Groenlanda, ca o modalitate de extindere a teritoriului SUA.

Ulterior, Donald Trump şi-a confirmat interesul pentru Groenlanda. "Ideea a apărut şi am spus că, din punct de vedere strategic, ar fi cu siguranţă interesant", a declarat președintele SUA, care a sugerat că aceasta ar putea fi o "tranzacţie imobiliară importantă".

Guvernul din Groenlanda a replicat afirmând că teritoriul este deschis dacă este vorba de afaceri, dar nu este de vânzare.

Insula, care a obţinut în 1979 statutul de teritoriu autonom din partea Danemarcei, este bogată în resurse naturale.

Nu ar fi prima dată când Statele Unite pun ochii pe Groenlanda. În 1946, sub preşedintele Harry Truman, SUA au oferit Danemarcei 100 milioane de dolari pentru a cumpăra insula de 2 milioane de kilometri pătraţi - o ofertă pe care danezii au refuzat-o. În 1987, și secretarul de stat William Seward şi-a exprimat interesul de a cumpăra insula.

Groenlanda este o insulă arctică gigantică, de patru ori mai mare decât Franţa, unde în prezent se manifestă efectele încălzirii globale.

Aici se află și Baza Aeriană Thule, baza americană cea mai nordică, situată la circa 770 de mile deasupra Cercului Polar, care a fost construită în 1951. Radarul şi echipamentul de ascultare includ un sistem de avertizare timpurie pentru rachete balistice, care poate avertiza despre venirea unor rachete balistice intercontinentale şi care poate recepţiona informaţii de la mii de mile în interiorul teritoriului rus.

Consilierii şi-au exprimat atât aşteptările cât şi rezervele faţă de interesul încă neclar al preşedintelui în această problemă şi au întrebat despre potenţialul militar şi cel în domeniul cercetărilor avut de insulă. Ei s-au referit la cei din afara administraţiei care ar dori achiziţia Groenlandei ca o eventuală moştenire lăsată de Trump, similară cu cea a lui Dwight Eisenhower în cazul Alaskăi.

Cu o populaţie de aproximativ 56.000 de locuitori, teritoriul îngheţat dintre Oceanele Atlantic de Nord şi Arctic este în mare parte autoguvernat, deşi Danemarca rămâne responsabilă cu afacerile externe, apărarea şi politica monetară. Groenlanda primeşte aproximativ 560 de milioane de dolari subvenţii anuale de la Danemarca, reprezentând peste jumătate din veniturile teritoriului.