''Voi cere desfăşurarea cât mai rapid posibil a unui comitet mixt extraordinar asupra acordului de retragere, pentru ca partenerii noştri din Regatul Unit să ofere detalii şi să răspundă îngrijorărilor noastre referitoare la proiectul de lege'', a declarat Sefcovic într-o conferinţă de presă.

El şi-a exprimat speranţa că Londra va da ''asigurări că acordul va fi efectiv pus în practică integral şi în termenele prevăzute'', scrie Agerpres.

Comitetul mixt consacrat aplicării acordului de retragere convenit de UE şi de Regatul Unit în ianuarie este co-prezidat de Sefcovic şi de Gove.

Cei doi au avut marţi seară o convorbire telefonică. ''I-am transmis foarte clar (lui Gove) că acordul de retragere nu este deschis renegocierii'', a explicat reprezentantul executivului comunitar.

Guvernul britanic a publicat miercuri un proiect de lege ce repune în discuţie angajamentele luate în cadrul Brexitului, o încălcare a dreptului internaţional asumată de Londra, ceea ce complică negocierile şi aşa dificile între UE şi Regatul Unit.

În virtutea protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit - care se încheie la 31 decembrie 2020 - pentru a garanta absenţa frontierei fizice cu Republica Irlanda, membră a UE, şi pentru a evita reapariţia tensiunilor în această regiune.

Principalele divergenţe sunt legate de solicitarea Bruxellesului ca în schimbul unui acord de liber schimb fără cote şi taxe vamale Regatul Unit să aplice în continuare unele dintre normele blocului comunitar, pentru a evita o posibilă concurenţă neloială din partea britanicilor pe piaţa europeană. Un dosar controversat este cel referitor la pescuit. Bruxellesul doreşte un acord extins care să includă norme comunitare privind concurenţa, mediul sau fiscalitatea, în timp ce Londra susţine ideea încheierii unui acord clasic de liber schimb.

Scoţia şi Ţara Galilor denunţă un atac al Londrei asupra autonomiei lor

Premierul scoţian Nicola Sturgeon denunţă proiectul de lege cu privire la organizarea internă a Regatului Unit, prezentat miercuri de Guvernul lui Boris Johnson, drept un ”atac frontal total” asupra autonomiei Scoţiei, Ţării Galilor şi Irlandei de Nord.

Sturgeon a avertizat că acest text nu face decât să consolideze cauza independenţei Scoţiei.

”Tot mai mult, aceasta nu este o problemă de alternativă între independenţă şi statu quo-ul descentralizării. Este vorba despre independenţă ca singurul mijloc de aprare a Parlamentului scoţian, pentru a nu fi fragilizat şi pentru ca puterile să nu-i fie subminate”, a subliniat ea, potrivit News.ro.

Premierul separtsist scoţian acuză Guvernul Johnson că este ”cel mai iresponsabil, iar pentrua înrăutăţi lucrurile şi mai mult, incompetent şi lipsit de orice principiu” pe care l-a văzut ea vreodată.

Guvernul britanic a recunoscut marţi că acest proiect de lege, care urmează să definească piaţa internă britanică după Brexit încalcă ”în mod limitat” angajamentele internaţionale pe care şi le-a asumat.

În cadrul subtilului echilibru constituţional din Marea Britanie, parlamentele şi guvernele semiautonome ale Scoţiei, Ţării Galilor şi Irlandei de Nord - numite administraţii ”delegate” - au competenţe în domenii ca educaţia, sănătatea, poliţia şi justiţia.

La Cardiff, reacţia faţă de proiectul de lege pregătit de Londra a fost la fel de negativă. Proiectul este considerat o ameninţare la adresa legăturilor care leagă cele patru provicnii ale regatului.

”Permiteţi-mi să spun lucrurilor pe nume: Guvernul Regatului Unit prevede să sacrifice viitorul Uniunii (britanice) smulgând atribuţii administraţiilor descentralizate”, denunţă ”consilierul general al Ţării Galilor” Jeremy Miles, principalul consilier juriric al Guvernului local.

”Acest proiect este o atingere la adresa democraţiei şi un afront adus popoarelor Ţării Galilor, Scoţiei şi Irlandei de Nord, care au votat în numeroase rânduri în favoarea descentralizării”.

Începută marţi, a opta rundă de negocieri dintre UE şi Regatul Unit urmează să se încheie joi. Tratativele între cele două părţi vor continua până pe 2 octombrie, înaintea unui summit în care liderii statelor membre ale UE speră să valideze un acord cu Londra.