''Suntem pregătiţi să propunem un acord comercial foarte ambiţios ca pilon central al parteneriatului'', a declarat Barnier.

Acest acord va viza în special eliminarea tuturor drepturilor vamale şi a tuturor cotelor asupra bunurilor care fac obiectul schimburilor cu continentul, a explicat Barnier, care a prezentat la Bruxelles principiile avute în vedere de UE cu privire la viitoarea relaţie cu Regatul Unit.

Potrivit reprezentantului UE, cele două părţi trebuie să convină asupra unor ''garanţii specifice şi eficiente pentru a asigura un teren de joc neted pe termen lung'', el subliniind importanţa menţinerii concurenţei ''loiale şi deschise'', scrie Agerpres.

Ca o a doua condiţie, Londra va trebui să fie de acord cu a permite Uniunii Europene să aibă acces la apele sale pentru pescuit şi vice versa.

Michel Barnier a atenţionat că, dacă Regatul Unit părăseşte piaţa unică şi uniunea vamală ale UE, atunci bunurile care intră în Uniune vor face obiectul controalelor de reglementare.

Nu va exista o recunoaştere reciprocă a regulilor privind serviciile financiare, a adăugat reprezentantul UE, astfel că băncile cu sediile în Regatul Unit nu vor putea să-şi ofere în mod automat serviciile oriunde în Uniunea Europeană.

''Există consecinţe mecanice ale alegerilor făcute de Regatul Unit. Companiile trebuie să se adapteze acum la această nouă realitate'', a accentuat Barnier.

Acordul de retragere din UE pe care l-a negociat în mare măsură predecesoarea lui Boris Johnson la Downing Street, conservatoarea Theresa May, a făcut obiectul a numeroase prelungiri şi amânări, care au dus la demisia fostei şefe a Executivului de la Londra şi la organizarea de alegeri anticipate. Acest acord prevede că actuala perioadă de tranziţie poate fi prelungită un an sau doi, cu condiţia ca Londra să solicite acest lucru înainte de 30 iunie. În toată această perioadă, efectele concrete ale Brexit-ului nu se vor face simţite, fiindcă regulile pentru cetăţeni şi companii vor rămâne la fel ca şi până acum.

Londra va trebui să respecte normele comunitare în pofida faptului că, de luni, Regatul Unit îşi pierde europarlamentarii, iar miniştrii şi specialiştii britanici nu vor mai putea participa la reuniunile omologilor lor europeni la Bruxelles. Dacă la capătul acestei perioade de tranziţie Londra şi Bruxellesul nu ajung la un acord şi nici nu prelungesc status quo-ul actual, atunci se va produce un "Brexit dur".

Boris Johnson vrea un acord după modelul canadian, fără aliniere la regulile UE

De cealaltă parte, premierul britanic Boris Johnson a declarat că doreşte să negocieze cu UE un acord comercial similar celui încheiat de blocul comunitar cu Canada (CETA), susţinând că pentru un astfel de acord nu este nevoie ca Regatul Unit să se supună ''la toată panoplia'' de reguli comunitare cerute de Bruxelles.

Într-un discurs susţinut la Londra în faţa ambasadorilor şi unor oameni de afaceri, Johnson a subliniat că doreşte să încheie cu UE o serie de acorduri care să acopere comerţul bilateral, pescuitul, cooperarea în domeniul securităţii interne şi mai multe acorduri tehnice care să acopere domenii specifice, precum aviaţia civilă şi cooperarea în sectorul nuclear.

El a adăugat că, dacă nu reuşeşte să obţină un acord de liber schimb cu UE, atunci comerţul bilateral al Regatului Unit cu statele UE s-ar putea face în baza acordului de retragere semnat anul trecut sau în baza unui tratat asemănător celui pe care blocul comunitar îl negociază cu Australia.

''Ni s-a spus adesea că trebuie să alegem între un acces deplin pe piaţa UE, acceptând normele şi instanţele ei, după modelul Norvegiei, sau un tratat ambiţios de liber schimb care deschide pieţele şi evită toată panoplia de reglementări comunitare, după exemplul Canadei'', a explicat şeful executivului de la Londra.

''Am ales: dorim un tratat de liber schimb similar celui (încheiat de UE) cu Canada, dar, în situaţia improbabilă în care nu vom reuşi, atunci comerţul nostru va trebui să se bazeze pe actualul acord de retragere din UE'', a precizat Johnson.

În opinia sa, aceasta nu înseamnă o alegere între ''un acord sau fără acord'' la finalul perioadei de tranziţie post-Brexit (31 decembrie 2020), ci o relaţie comercială cu UE comparabilă celei pe care blocul comunitar o are cu Canada ''sau mai degrabă cu Australia''.

Premierul britanic a mai menţionat că încheierea unui acord cu UE până la sfârşitul acestui an este o ''certitudine absolută'', respingând astfel din nou o eventuală prelungire a perioadei de tranziţie post-Brexit, sugerată de oficiali europeni şi în care Regatul Unit continuă să aplice normele comunitare. ''Regatul Unit părăseşte piaţa unică şi uniunea vamală la sfârşitul acestui an şi mediul de afaceri trebuie să se pregătească pentru această realitate'', a insistat el.

De asemenea, indiferent ce acord s-ar încheia cu UE acesta nu va include ''nicio aliniere reglementară, nicio jurisdicţie a Curţii de Justiţie a UE care să prevaleze în faţa legilor britanice, sau un control supranaţional în vreun domeniu, inclusiv în ceea ce priveşte frontierele britanice sau politica privind imigraţia'', a mai precizat el în discursul prin care şi-a schiţat poziţia pentru negocierile privind viitoarea relaţie a ţării sale cu UE şi în care a evitat să pronunţe cuvântul ''Brexit''.

Întrebat de un jurnalist dacă acest cuvânt este acum ''interzis'', Boris Johnson a răspuns: ''Nu este interzis, pur şi simplu s-a terminat, s-a produs (...) este ca Big Bang-ul sau cucerirea normandă, este tot mai departe în urma noastră în istorie''.