In SUA si Marea Britanie, incercarile de a genera beneficii sociale mai mari prin folosirea tehnologiei digitale au inregistrat rezultate diferite. Exista mereu tensiuni intre cei care sustin schimbarea si cei care vor sa se asigura ca, atat climatul legal, cat si cel social si economic raman respectate.

Acest lucru a fost foarte clar evidentiat in disputele privind proprietatea intelectuala si drepturile de autor, dintre gigantii IT si industriile creative. Si, cel putin pana in acest moment, nu s-a ajuns la un consens sau la un plan bine pus la punct, care sa defineasca exact granitele permise in cazul impactului tehnologic asupra societatii.

La intalnirea G8 de saptamana trecuta, s-a pus accentul pe comert, taxe si transparenta. Scopul era sa se ajute economia globala, raspunzand in acelasi timp ingrijorarii generale cu privire la felul in care marile corporatii si persoanele foarte bogate s-au folosit de globalizarea tehnologica pentru a evita plata impozitelor.

In cadrul aceleiasi intalniri a aparut ideea ca monedele digitale, de tip Bitcoin, sunt mai prezente decat oricand pe piata. Banii, in forma pe care o stiam pana acum, ar putea deveni la un moment dat istorie. Desi nu se cunoaste identitatea exacta a creatorilor Bitcoin, acestea au capatat in ultimul timp o tot mai mare notorietate, datorita usurintei de utilizare si a transparentei tranzactiilor in care sunt folosite. In plus, odata cu aparitia unor programe online de intermediere a cumparaturilor cu Bitcoin, nu mai exista nevoia existentei unei instante centrale de reglementare, cum ar fi bancile.

Ideea de moneda digitala nu este tocmai una noua, acestea fiind de ceva vreme folosite de pasionatii de jocuri video, ca World of Warcraft sau Second Life, sau pe platforme de comert online, asa cum este cazul Amazon. Nu se cunoaste valoarea totala a banilor virtuali care circula in acest moment pe piata, se estimeaza insa ca numai Bitcoin ar numara in prezent un miliard de dolari.

Cea mai cunoscuta moneda virtuala a trecut printr-un adevarat carusel al schimbarilor in ultima perioada, valoarea sa osciland puternic, precum si increderea pe care o detine in randul cumparatorilor. Tocmai din cauza ca nu exista o autoritate de reglementare in domeniu, multi sustin ca Bitcoin este folosita pentru facilitarea activitatilor infractionale, lucru ce a atras atentia atat mass-media, cat si reprezentantilor legii.

Ceea ce este clar e ca tehnologia schimba complet modul in care ne folosim finantele, punandu-ne la dispozitie, mai mult decat niciodata, optiuni de primire, pastrare, transferare si cheltuire a banilor. Pentru guverne, acestea ar putea reprezenta oportunitati de reducere a costurilor, simplificarea proceselor si o apropiere fata de cetateni. In tarile dezvoltate, transferurile de bani prin SMS au devenit deja o practica obisnuita, ce inlocuieste plata clasica, prin intermediul banilor de hartie.

Sistemele complexe de finantare si intermediere bancara s-ar putea dovedi in curand inutile, si este numai o problema de timp pana cand marii jucatori de pe piata vor face tranzitia definitiva la noul sistem de plata, in special datorita anonimatului pe care il ofera si al costurilor mici de operare. In contextul tot mai deselor atacuri cibernetice, liderii lumii se tem insa ca progresul tehnologic sa nu ajunga in cele din urma sa fie folosit impotriva noastra.

O solutie de compromis ar putea fi pastrarea ambelor metode de plata, in paralel, asa cum centrele de offshore au acceptat in cele din urma sa dezvaluie detalii privind clientii pe care ii au si taxele pe care le platesc acestia. Banii digitali devin tot mai rapid o realitate ce nu poate fi ignorata, dar daca statul nu va juca niciun rol in era monedelor virtuale, nu se stie cine ii va proteja pe cetateni in cazul unor fraude ce s-ar putea dovedi abia inceputul unor scheme financiare cu mult mai periculoase decat cele pe care le-a cunoscut istoria pana acum.

Primele monede de schimb metalice, descoperite pana in prezent, dateaza din anul 1.000 i.Hr. si erau imitatii din bronz sau din curpu ale unor scoici (folosite inainte de aparitia banilor metalici). Aceste obiecte de metal descoperite in China sunt considerate primele forme de moneda, care ulterior au evoluat in banii rotunzi pe care ii stim si astazi. Monedele chinezesti erau, de cele mai multe ori, gaurite, pentru a putea fi insirate pe ata. Acestia sunt considerati primii bani pe care i-a folosit omenirea pentru a plati pentru un produs. Inainte de aparitia monedelor metalice se foloseau scoicile, vitele sau barterul.