Prin această decizie, Executivul de la Copenhaga vrea să îşi respecte una dintre principalele promisiuni din campania pentru alegerile parlamentare de anul trecut, transmite Reuters.

Guvernul condus de premierul Mette Frederiksen a informat că vrea să corecteze dezechilibrele provocate de diferite reforme ale sistemului de pensii introduse începând din 2006, care au majorat vârsta de pensionare la 67 de ani, şi de asemenea a promis că reforma va fi finanţată prin majorarea taxelor plătite de bănci, persoane fizice înstărite şi alţi investitori.

De dreptul de a ieşi mai repede la pensie vor putea profita cei cu vârsta de cel puţin 61 de ani şi care au o vechime de cel puţin 42 de ani în muncă, o categorie care potrivit Guvernului ar urma să includă aproximativ 38.000 de persoane în 2022.

"Corectăm o mare injustiţie de pe piaţa muncii de la noi", a spus premierul Mette Frederiksen într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Guvernul condus de Frederiksen trebuie să negocieze însă cu celelalte partide politice această reformă care are nevoie de o finanţare suplimentară de trei miliarde de coroane (480 milioane de dolari) pe an. Jumătate din această notă de plată ar urma să fie finanţată prin taxe suplimentare impuse companiilor din sectorul financiar (bănci, fonduri de pensii etc.) şi cealaltă jumătate prin taxarea investitorilor în imobiliare şi alte persoane fizice înstărite, a informat Guvernul danez, fără a oferi alte detalii.

Noile taxe ar urma să intre în vigoare în 2023. Industria financiară din Danemarca s-a exprimat deja împotriva acestor propuneri, ceea ce a dat naştere la îngrijorări că băncile ar putea costurile suplimentare asupra clienţilor.