"Nu am fost niciodata intr-o asemenea situatie, astfel ca este foarte dificil sa anticipam ce impact va avea. Practic, este vorba despre frica si efecte psihologice", a afirmat Borg intr-un interviu pentru SVT, preluat de Bloomberg. 

Congresul Statelor Unite nu a ajuns inca la un acord privind majorarea plafonului datoriei de stat, care va fi atins joi, 17 octombrie. Astfel, guvernul SUA ar putea pierde prerogativa de a se imprumuta si a refinanta datoriile ajunse la scadenta. 

Trezoreria are o rezerva de aproximativ 30 miliarde de dolari, la care se adauga veniturile colectate, un indicator volatil. Cu aceste resurse se estimeaza ca guvernul american va putea continua sa-si onoreze obligatiile financiare pana in ultima saptamana a lunii octombrie. 

Randamentul titlurilor de Trezorerie SUA care vor ajunge joi la maturitate a urcat marti pe piata secundara cu 12 puncte de baza, sau 0,12 puncte procentuale, la 0,32%, investitorii fiind ingrijorati de riscul de neplata. 

Guvernul suedez a cerut bancilor in repetate randuri in ultimul an sa nu se bazeze pe accesul la lichiditate in dolari SUA pe termen scurt si a avertizat sectorul bancar ca ar putea fi necesar sa sprijine banca centrala in ceea ce priveste masurile de combatere a riscurilor valutare. 

"Am lucrat, desigur, impreuna cu Autoritatea Financiara si Riksbank (banca centrala) la masuri necesare daca va avea loc un astfel de incident. Impasul din SUA este semnificativ si foarte grav, insa este foarte dificil de anticipat cu precizie ce efect va avea asupra noastra", a continuat Anders Borg. 

Banca centrala a Suediei a anuntat in luna decembrie a anului trecut ca a majorat rezervele de valuta cu echivalentul a 100 miliarde coroane suedeze (15,4 miliarde de dolari) pentru a constitui o rezerva tampon impotriva riscului derivat din faptul ca bancile se bazeaza in buna masura pe lichiditate in dolari. 

"Desigur ca au mai existat tari care si-au anulat platile. Dar nu a fost vorba niciodata despre o tara a carei moneda constituie valuta de rezerva. Avand in vedere ca statutul de moneda de rezerva reprezinta un avantaj enorm, pare pur si simplu o nebunie pana si sa te gandesti sa creezi incertitudine in jurul acestui statut", a continuat oficialul suedez. 

Cele mai mari patru banci suedeze controleaza active care depasesc de peste patru ori Produsul Intern Brut al tarii, astfel ca autoritatile au inasprit in ultimii ani standardele de reglementare. 

In urma falimentului bancii americane Lehman Brothers, in septembrie 2008, banca centrala a Suediei a pus la dispozitia bancilor private o facilitate de lichiditate de urgenta prin care a injectat 30 miliarde de dolari in sistem.