SUA risca sa se alature Germaniei naziste, in clubul marilor datornici. Nicio mare putere nu a mai trecut printr-o asemenea criza bugetara, din 1933
Daca va continua sa intarzie plata datoriilor pe care le are, Statele Unite ar putea deveni prima mare putere occidentala care intra in incapacitate de plata, de la Germania nazista, acum 80 de ani, scrie Bloomberg.
Nemtii au incetat platile la imprumuturile pe termen lung pe 6 mai 1933, la trei luni dupa ce Adolf Hitler a preluat functia de cancelar, lucru care i-a intarit puterea acestuia, dar a dat si startul unor ani intregi de instabilitate politica.
De precizat ca in 1913 Germania era a treia cea mai mare economie a lumii.
“Acestea sunt evenimente economice catastrofale. Nu exista un final fericit”, spune profesorul de istorie economica Eugene N. White, de la Universitatea Rutgers, din New Jersey.
Defaultul SUA ar putea afecta intreaga lume, aducand riscuri economice pe toate pietele, din Brazilia pana la Zurich, iar o noua perioada de recesiune este, de asemenea, un scenariu posibil.
Tocmai pentru a evita acest lucru, liderii din Senat ai ambelor partide din SUA incearca sa se puna de acord la masa negocierilor si sa evite intrarea in incapacitate de plata (default), situatie care bate la usa si risca sa devina inevitabila din 17 octombrie.
Deocamdata insa, discutiile nu au ajuns la niciun rezultat. Daca nu vor reusi sa iasa din impas, ziua de 17 octombrie va aduce cu sine neputinta Statelor Unite de a-si mai plati facturile si datoriile, lucru ce o sa declanseze o intreaga serie de evenimente economice nedorite.
Din cauza ca se straduia sa isi revina dupa razboi si pentru ca nu avea voie sa exporte marfuri in tabara invingatorilor, Germania a devenit candidatul ideal pentru default inca din 1922, potrivit profesorului de istorie economica Albrecht Ritschi, de la London School of Economics. Tara nu a avut in acel moment alta solutie decat sa faca o serie de imprumuturi.
Daca in cazul companiilor falimentare acestea pot fi divizate, vandute competitiei sau modificate pana la baza, in ceea ce priveste tarile, optiunile sunt limitate. Germania acelor vremuri a incetat platile, a oprit transferurile si a incercat sa isi reformeze moneda, promitand in schimb o inapoiere a datoriilor catre creditorii sau, promisiuni care au fost apoi uitate de nazisti, incepand din 1933. In urma intelegerii semnate in 1953 (London Debt Agreement), platile au fost amanate pana in 1990, an in care a avut loc si unificarea tarii.
Intrarea Statelor Unite in incapacitate de plata, in urma unui eventual esec de a creste plafonul de indatorare a tarii, ar putea atinge proportii catastrofale si ar putea genera o criza financiara si o recesiune care sa aminteasca de 2008 sau chiar mai rau, a avertizat Trezoreria SUA. Data pe care toata lumea sta cu ochii este 17 octombrie. Insa lucrurile s-ar putea precipita inainte de aceasta data.
Ce se intampla, de fapt?
Statele Unite au atins plafonul de indatorare in luna mai. Din acel moment, Trezoreria a apelat la masuri contabile speciale pentru a mentine gradul de indatorare sub aceasta limita. Dar, potrivit secretarului Trezoreriei, Jack Lew, aceste masuri nu vor putea fi sustinute mai tarziu de 17 octombrie.
Numai ca “cel tarziu 17 octombrie” ar putea insemna oricare alta data. Cand masurile adoptate in mai isi vor pierde eficienta, Trezoreria nu va mai putea imprumuta bani si nu ii vor mai ramane decat doua surse din care sa isi achite facturile. Prima ar fi cele 30 de miliarde de dolari cash, pe care Lew mizeaza sa ii aiba la dispozitie pana la acel moment, si incasarile zilnice care ii vor intra in cont.
Se pune insa intrebarea daca acei bani vor fi suficienti pentru a acoperi nevoile de plata ale tarii. Biroul pentru buget al Congresului estimeaza ca sumele nu vor ajunge decat pana undeva intre 22 si 31 octombrie. Dar, pentru ca banii detinuti si cu atat mai mult incasarile curente variaza de la zi la zi, este greu de facut o estimare mai exacta de atat. Iar odata intrata in default, America nu va mai putea plati dobanzi, ajutoare sociale sau banii datorati contractorilor federali.
Impasul privind limita de imprumut a statului federal, in prezent de 16.700 de miliarde de dolari, ar cauza blocarea pietelor monetare, prabusirea dolarului si cresterea puternica a dobanzilor, se arata intr-un raport al Trezoreriei, citat de cotidianul New York Times.
"Asa cum am vazut si in urma cu doi ani, incertitudinea privind plata completa si la timp a facturilor de catre SUA afecteaza economia. Amanarea pana in ultimul moment a cresterii plafonului de indatorare este exact ce nu are nevoie economia americana - o rana autoprovocata, care face rau familiilor si afacerilor", a afirmat secretarul Trezoreriei, Jacob Lew.
Pe acelasi subiect: