”Noi am stabilit (acest) nou sistem de control al cheltuielilor” cu scopul de a evita ca ele să finanţeze ”activităţi ilegale” ca referendumul, a declarat ministrul Bugetului Cristobal Montoro la finalul unei şedinţe a Consiliului de Miniştri.

Liderii separatişti din Catalonia, o regiune profund împărţită între susţinătorii şi adversarii unei secesiuni faţă de Spania, vor să organizeze un referendum pe 1 octombrie, în pofida tuturor avertismentelor Madridului.

În vederea evitării deturnării de fonduri către organizarea scrutinului, statul le va plăti în mod direct salariile funcţionarilor, alocaţiile sociale şi facturile furnizorilor de servicii publice, a precizat Montoro.

Această strângere a şurubului a fost decisă după ce însărcinatul cu economia catalană, vicepreşedintele regional Oriol Junqueras, a anunţat că nu se va mai supune niciunui control săptămânal asupra cheltuielilor sale, impus de Madrid în iulie.

Hotărârea Guvernului a coincis cu difuzarea unei scrisori deschise a preşedintelui regional catalan Carles Puigdemont, a lui Oriol Junqueras şi a preşedintei Parlamentului catalan Carme Forcadell, cărora li s-a alăturat pentru prima oară în mod public primarul Barcelonei Ada Colau.

Adresându-se şefului Guvernului Mariano Rajoy şi regelui Felipe al VI-lea, ei denunţă o ”reprimare fără precedent” din partea statului asupra susţinătorilor referendumului şi lansează un ”apel la dialog” pentru ca statul să autorizeze această consultare.

”Nu va avea loc niciun referendum”, a subliniat vineri un purtător de cuvânt al Guvernului, Inigo Mendez de Vigo, afirmând că singurul dialog pe care-l vor susţinătorii independenţei vizează organizarea unui referendum pe care Guvernul şi majoritatea partidelor din Spania îl consideră ca nepermis de Constituţie.

”Preşedintele Guvernului nu poate să transforme după bunul său plac o chestiune ilegală în ceva legal”, a declarat el, adăugând că nu este posibilă vreo negociere cu privire la referendum. ”Dreptul la secesiune nu este prevăzut de Constituţie”, a adăugat el.

Guvernul subliniază invariabil că susţinătorii independenţei au doar o singură cale posibilă: să promoveze o reformă a Constituţiei care să permită această consultare, pentru moment interzisă.

Separatiştii sunt majoritari în Parlamentul catalan din 2015, însă societatea catalană este împărţită - aproape egal - potrivit sondajelor. În schimb, peste 70% dintre catalani doresc să poată să se exprima prin intermediul unui referendum.

Ignorând avertismentele, mii de susţinători catalani ai independenţei şi-au lansat cu fervoare, la un miting, joi seara, campania ”da” în referendumul de la 1 octombrie.

Un spot de campanie prezintă un viitor radios unei Catalonii independente, în sfârşit debarasată de ”nedreptăţi” şi ”ameninţări”.

Mariano Rajoy, care este totodată şeful Partidului Popular, urmează să efectueze vineri seara, la ora locală 18.00 (19.00, ora României), o viztă la sediul PP de la Barcelona, un mod de arăta că este în continuare ”acasă” şi de a-şi încuraja activiştii. Însă nu a prervăzut vreo baie de mulţime sau vreo altă întâlnire în capitala catalană.

Sute de primari catalani pro-referendum, în vizorul justiţiei spaniole

Parchetul general spaniol a dispus ca procurorii din Catalonia să ”citeze să compară în calitate de inculpaţi” sute de primari din regiune care sunt pregătiţi să organizeze referendumul pe tema autodeterminării ilegal de la 1 octombrie.

În cazul în care un primar nu răspunde, parchetul cere ”să se ordone arestarea lui” pentru ca să compară. Contactată de AFP, Asociaţia primarilor independenţi (AMI) nu a dorit să comenteze imediat.

Potrivit unei liste difuzate pe Internet de această asociaţie - din care fac parte aproximativ 750 din cei 948 de primari catalani - 712 primari sunt dispuşi să pună localuri la dispoziţia Executivului catalan în vederea organizării, pe 1 octombrie, a referendumului pe tema autodeterminării, interzis de Curtea Constituţională.

Parchetul Cataloniei a dispus marţi ca toate corpurile de poliţie din această regiune spaniolă să împiedice referendumul.

El a trecut la alt nivel miercuri, dispunând anchetarea fiecărui edil în parte cu scopul de a se stabili dacă şi-a confirmat participarea.

În cazul în care au făcut-o, ei vor ”compărea în calitate de inculpaţi, asistaţi de un avocat”.

Dacă nu renunţă de bunăvoie la acest lucru, ei vor fi arestaţi şi aduşi de poliţia catalană la parchet ”în cel mai scurt timp posibil”.

Dacă vor reuşi să organizeze referendumul şi să obţină o victorie, separatiştii dau asigurări că vor proclama independenţa acestei regiuni care concentrează 16% din populaţia spaniolă.

Ascensiunea secesionistă în Catalonia, un teritoriu cu o limbă şi o cultură proprii, a fost alimentată în parte de criza economică din 2008.

Însă, ”detonatorul” separatiştilor a fost anularea parţială, în 2010, de către Curtea Constituţională, a noului ”Statut al autonomiei Cataloniei” care îi acorda competenţe lărgite şi o definea drept o ”naţiune”.

După convocarea referendumului la 6 septembrie, Guvernul şi justiţia acţionează petoate fronturile să-l împiedice.

Parchetul a reclamat citarea primarilor care iau parte la consultare pentru a-i anunţa că au fost inculpaţi şi ameninţă că-i va aresta dacă nu răspund citaţiei.

Aproape 750 dintre cei 948 de primari catalani vor să participe la organizarea scrutinului. Însă cinci din zece cele mai mari oraşe catalane se opun consultării.

Primarul de la Barcelona, un oraş cu 1,8 milioane de locuitori, rămâne prudent. Ada Colau a declarat pur şi simplu că nu va ridica obstacole în calea ţinerii referendumului.