Pentru ei, această "Diada" (sărbătoare a Cataloniei) ar putea să fie ultima înaintea independenţei, pe care Guvernul separatist condus de Carles Puigdemont intenţionează să o proclame în 48 de ore după o eventuală victorie a taberei ”da” în referendumul pe care l-a convocat la 1 octombrie.

”Istoria ne-a convocat şi este o mare onoare dar şi o mare responsabilitate”, a declarat duminică un purtător de cuvânt al Guvernului catalan Jordi Turull.

O miză importantă a acestei zile este să demonstreze că separatiştii pot încă să-şi mobilizeze trupele, după ce participarea la Diada a scăzut anul trecut.

Principala asociaţie organizatoare, influenta Adunare Naţională Catalană (ANC), număra duminică peste 1.800 de autocare închiriate cu această ocazie, şi aproximativ 400.000 de persoane înscrise să participe.

Manfestanţii urmau să formeze o cruce de peste un kilometru, adunându-se pe bulevardele Aragon şi Paseo de Gracia.

Referirea la cruce, pe care separatiştii o doresc marcată în dreptul ”da” pe buletinul de vot, la 1 octombrie, este un ”simbol al tuturor oportunităţilor noului stat republică pe care-l aşteptăm”, scrie ANC pe Internet.

La Madrid, această cruce ar putea să reprezinte mai degrabă interdicţia categorică a referendumului de către justiţie şi refuzul la fel de clar al Guvernului lui Mariano Rajoy de a permite organizarea lui.

”Nu va exista referendum şi vori face tot ceea ce este necesar în acest sens, pentru că este obligaţia mea”, a repetat sâmbătă şeful Guvernului, după o săptămână în care tensiunile s-au exacerbat, în urma convocării oficiale a votului.

Separatiştii intenţionează totodată să facă din această "Diada" prima lor demonstraţie de forţă în stradă, înaintea referendumului, a cărui campanie oficială începe vineri, pe 15 septembrie.

Un lanţ uman de la un capăt la altul al regunii, defilări multiple în cinci oraşe sau o maree de oameni pe străzile Barcelonei, indiferent sub ce formă, această adunare a mobilizat începând din 2012 între o jumătate de milion şi 1,8 milioane de persoane în funcţie de ani şi de numărare.

Într-o atmosferă de ascensiune puternică a independentismului, catalanii comemorează cu această ocazie căderea Barcelonei, pe 11 septembrie 1714 - la sfârşitul Războiului pentru succesiunea Spaniei câştigat de pretendentul Bourbon, pe care o consideră ca dată a sfârşitului autonomiei lor.

”Luni îi vom respinge paşnic şi democratic, ca întotdeauna, iar pe 1 octombrie îi vom respinge la urne”, a lansat Carles Puigdemont.

”Urnele unesc, ele nu despart”, a declarat el duminică, răspunzându-le celor care-l acuză că dezbină societatea. Ceea de dezbină, ceea ce degradează democraţia, este să nu laşi cetăţenii să voteze.

Acesta este un mod de a le răspunde autorităţilor spaniole, care au început deja să acţioneze cu scopul de a împiedica organizarea oricărui referendum şi anume percheziţionând imprimerii suspectate că au participat la imprimarea buletibelor de vot.

Carles Puigdemont a dat asigurări, totodată, că Guvernul său a ”pregătit totul” în vederea votului, fără să ofere alte precizări, în contextul în care continuă să exuste îndoieli cu privire la capacitatea Guvernului său de a organiza un scrutin credibil.

”Ce vei face pe 1 octombrie? Ajuţi la vot sau îl împiedici?”, lansa duminică Jordi Turull, adresându-se alegătorilor şi reprezentanţilor catalani, prinşi la mijloc.

Vicepreşedinta ANC Natalia Esteve a ameninţat că va convoca noi marşuri, în funcţie de acţiunile justiţiei şi Executivului spaniole.

Iar dacă votul va fi împiedicat în mod fizic, ”vom ieşi în stradă şi îi vom îndemna pe toţi cetăţenii Cataloniei (...) să iasă, atât timp cât va fi necesar”, a avertizat ea.