Luni, randamentele pentru titlurile de stat greceşti cu scadenţa la zece ani au coborât până la 3,29%, cel mai scăzut nivel de după luna septembrie 2005 şi în apropiere de minimul istoric de 3,203%.

Randamentele pentru obligaţiunile pe cinci ani au coborât şi ele până la 2,16%, cel mai scăzut nivel din ultimii 13 ani.

Un oficial elen de rang înalt a spus vineri că Grecia vrea să ajungă la un acord în zilele următoare pentru a rambursa aproximativ jumătate din creditele pe care le-a primit de la FMI, în încercarea de a-şi reduce costurile cu serviciul datoriei.

"Dacă vor reuşi o rambursare anticipată, acest lucru îi va ajuta să îşi reducă povara dobânzilor, fiind un element suplimentar al unei poveşti de succes", a declarat analistul Commerzbank, Christoph Rieger.

Sursele citate de Reuters au dezvăluit că Grecia intenţionează să emită obligaţiuni la finele lunii iunie în ideea de a strânge banii necesari pentru rambursarea creditelor de la FMI.

În paralel, au scăzut randamentele pentru obligaţiunilor emise de majoritatea statelor din zona euro după ce săptămâna trecută Europa şi China au dat publicităţii date statistice peste aşteptări.

Anul trecut, Grecia a ieșit din cel mai amplu program de salvare din istorie

Grecia a beneficiat de asistenţă financiară din partea partenerilor săi europeni începând din 2010. Autorităţile din Grecia au solicitat un nou program de stabilitate din cadrul Mecanismului european de stabilitate (MES), la 8 iulie 2015. La 20 august 2015, Comisia Europeana a semnat, în numele MES, un Memorandum de înţelegere pentru un program de sprijin pe trei ani.

În cadrul acestui program de sprijin pentru stabilitate au fost acordate Greciei împrumuturi totale de 61,9 miliarde euro, pe baza implementării unui pachet de reforme cuprinzător şi fără precedent. Grecia a luat măsuri pentru a asigura sustenabilitatea fiscală, aducând soldul bugetului general de la un deficit semnificativ, la excedent în 2017, care se preconizează ca va fi menţinut. Aceste măsuri de reforma şi eforturi de consolidare vor avea efecte cumulative în timp şi, prin urmare, vor continua sa aibă un impact pozitiv asupra sustenabilităţii fiscale, cu mult după încheierea programului.

Sectorul financiar se afla în prezent într-o poziţie mult mai puternică, ca urmare a unor operaţiuni reuşite de recapitalizare, a unei revizuiri generale a guvernanţei băncilor şi a implementării unei strategii de reducere a creditelor neperformante, care trebuie să fie susţinută.

În total, începând cu 2010, Greciei i-au fost acordate împrumuturi în valoare de 288,7 miliarde euro: 256,6 miliarde euro din partea partenerilor europeni şi 32,1 miliarde euro din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Economia Greciei s-a redus cu 26% în anii de criză

După o criză a datoriilor de nouă ani care i-a redus Produsul Intern Brut cu un sfert şi a forţat-o să implementeze măsuri dureroase de austeritate, Grecia este gata să revină pe piețe.

Criza s-a dovedit una traumatizantă pentru grecii care în 2001 au renunţat cu entuziasm la drahme pentru euro. Adoptarea monedei unice a lansat o perioadă de credite ieftine care au stimulat consumul privat şi cheltuielile publice, ceea ce a umflat bugetul şi deficitul de cont curent al Greciei.

De la izbucnirea crizei datoriilor, la începutul anului 2010, patru guverne succesive s-au luptat să evite intrarea în incapacitate de plată, bazându-se pe cel mai mare program de asistenţă financiară din istorie, peste 260 de miliarde de euro fiind împrumutate Greciei de partenerii din zona euro şi FMI.

În prezent, Grecia începe să revină la normalitate însă cicatricile sunt vizibile, băncile sunt împovărate cu portofolii mari de credite neperformante, datoria publică a Greciei este în continuare cea mai mare din zona euro, la aproximativ 180% din PIB.

Însă chiar şi aşa începe să se vadă lumina de la capătul tunelului. Economia Greciei, care s-a redus cu 26% în anii de criză, a început din nou să crească, turismul traversează o perioadă excelentă, iar rata şomajului începe să se diminueze, ajungând la 19,5% de la un vârf de aproape 28%.

Economia Greciei a înregistrat, în perioada ianuarie-martie 2018, al cincilea trimestru consecutiv de creştere, cu un avans de 2,3% în ritm anual, semn că relansarea economică ia avânt, graţie exporturilor. Comisia Europeană prognozează pentru acest an o creştere de 1,9%.

Cu toate acestea, există în continuare unele motive de scepticism inclusiv din partea Fondul Monetar Internaţional, care mizează pe o creştere de 2% în acest an şi un avans de 2,4% în 2019 dar avertizează că riscurile externe şi interne sunt orientate în jos.

Autorităţile de la Atena s-au angajat să atingă un surplus bugetar primar, care exclude sumele alocate pentru serviciul datoriei, de 3,5% din PIB până în 2022 şi de 2,2% din PIB până în 2060.