În 20 august, Grecia a încheiat cel mai mare program de asistenţă financiară din istorie şi spera că va fi capabilă să se împrumute din nou de pe pieţele internaţionale, după o criză a datoriilor de nouă ani care i-a redus Produsul Intern Brut cu un sfert şi a forţat-o să implementeze măsuri dureroase de austeritate.

Ca parte a programului de sprijin, creditorii zonei euro au acordat Greciei o ultimă tranşă de împrumut, de 15 de miliarde de euro, pentru a-şi majora rezerva financiară (buffer), ceea ce-i permite să evite accesarea pieţelor de obligaţiuni pentru încă doi ani, dacă nu sunt favorabile condiţiile de emitere a bondurilor.

Marţi, Grecia a lansat o nouă emisiune de obligaţiuni cu scadenţa la cinci ani, obţinând 2,5 miliarde de euro la un randament relativ competitiv, cererea fiind ridicată. Este un pas important în vederea refinanţării datoriei ţării de pe pieţe, după ani de supervizare strânsă din partea creditorilor internaţionali. Emisiunea a fost suprasubscrisă de patru ori, având un randament de 3,6%, au anunţat marţi oficiali guvernamentali eleni.

Grecia dispune de suficient numerar pentru a achita împrumuturi de aproximativ 12 miliarde de euro cu scadenţa în acest an şi nu are nevoie să acceseze pieţele pentru încă doi ani. Dar autorităţile de la Atena vor să revină pe pieţele internaţionale de capital pentru finanţare, după un deceniu de criză.

"Faptul că Grecia a revenit pe pieţele de obligaţiuni fără niciun sprijin de la creditorii săi internaţionali reprezintă un progres semnificativ. Atena poate obţine data viitoare randamente mai scăzute, atât timp cât continuă eforturile de consolidare fiscală. Obiectivul este să ajungă la randamente apropiate de alte state din zona euro", a apreciat Takis Zamanis, trader la Beta Securities.

Tranzacţia de marţi a fost intermediată de BofA Merrill Lynch, Goldman Sachs, HSBC, JP Morgan, Morgan Stanley şi SG CIB.

Anul acesta, Grecia vrea să obţină de pe pieţe până la şapte miliarde de euro.