Ministrul olandez al Finantelor Jeroen Dijsselbloem, numit in acest an presedinte al Eurogroup si presedinte al Consiliului Guvernatorilor Mecanismului European de Stabilitate, considera ca Europa poate imbratisa o noua abordare a problemei bancilor aflate in dificultate.

"As descrie ceea ce am facut azi noapte drept impingerea riscului in retragere. Daca exista risc intr-o banca, prima noastra intrebare ar trebui sa fie «Ok, ce aveti de gand sa faceti in legatura cu asta, voi, cei din banca? Ce puteti face pentru a va recapitaliza institutia?». Daca banca nu poate realiza reacapitalizarea, atunci vom discuta cu actionarii si creditorii, le vom cere sa contribuie la recapitalizarea bancii, si, daca va fi necesar, ne vom adresa detinatorilor de depozite negarantate", a declarat Djisselbloem luni la Bruxelles, citat de Reuters, preluata de Guardian.

Depozitele bancare de pana la 100.000 euro sunt garantate in UE

Dupa 12 ore de discutii cu oficialii Comisiei Europene si reprezentantii Fondului Monetar International, guvernul din Cipru a acceptat sa desfiinteze Cyprus Popular Bank, a doua mare banca din tara, si sa mute depozitele de pana la 100.000 euro la Bank of Cyprus, cea mai mare institutie de credit cipriota. Detinatorii depozitelor negarantate vor contribui cu 4,2 miliarde euro la finantarea acordului de bailout.

Conturile detinatorilor de depozite negarantate la Bank of Cyprus vor fi inghetate pentru o perioada inca necunoscuta, pana cand banca va fi restructurata si recapitalizata. Finantarea care va fi eventual necesara in vederea recapitalizarii va fi trasa din depozitele mai mari de 100.000 euro. Oficiali europeni au precizat ca, astfel, depozitele mari vor fi taxate cu maximum 40%. Actionarii si creditorii bancilor vor suferi de asemenea pierderi.

Europa pare ca a gasit astfel o noua metoda de solutionare a crizelor bancare, renuntand la modelul devenit obisnuit in ultimii ani de a salva bancile cu bani de la stat.

Oficialul a adaugat ca perioada recenta de calm pe pietele financiare reprezinta o oportunitate de a implementa aceasta schimbare, precizand insa ca este ingrijorat de reactia pietelor.

Daca va fi acceptat de tarile din zona euro, "modelul" lui Dijsselbloem ar putea inlocui planul anticriza convenit cu noua luni in urma de liderii europeni, in baza caruia bancile aveau sa fie recapitalizare direct de la Mecanismul European de Stabilitate, fondul de bailout al zonei euro, cu 700 miliarde euro la dispozitie de la jumatatea anului viitor. Recapitalizarile direct ar fi urmat sa aiba loc numai dupa ce Banca Centrala Europeana va fi preluat atributiile de supraveghetor bancar unic in zona euro si in statele UE non-euro care opteaza pentru acest sistem.

Dupa acordul cu Cipru, Dijsselbloem crede ca Mecanismul de Stabilitate nu ar trebui sa fie utilizat pentru recapitalizarea bancilor.

"Ar trebui sa avem in vedere o situatie in care niciodata nu va fi necesar nici macar sa luam in calcul recapitalizarea directa (...) Cred ca abordarea ar trebui sa fie, haideti sa rezolvam problemele bancilor mai intai din interiorul bancilor, inainte de a cauta bani publici sau orice alta forma de sprijin din partea sectorului public", a afirmat oficialul.

Pietele au reactionat negativ la afirmatiile sefului Eurogroup. Bursele europene si moneda euro au inregistrat scaderi dupa aparitia declaratiilor in presa. In Italia, actiunile mai multor banci au fost suspendate de la tranzactionare dupa ce au scazut cu mai mult de 5%, potrivit Guardian.