Potrivit Sky News, Grieve a declarat că o ieșire a Marii Britanii din UE fără un acord – așa-numitul “hard Brexit”, ar fi “absolut catastrofală”.

Susținând că unii dintre colegii săi consevatori își doresc ca divorțul dintre Regat și UE să se încheie fără un acord, Grieve a insistat că nu vrea să sperie pe nimeni, dar impactul unei astfel de soluții va fi incomensurabil.

“Trebuie să fim realiști. Vom intra în stare de urgență. Serviciile de bază ar putea să nu fie disponibile. Va fi imposibil, de exemplu, să zburăm la Roma, pentru că dreptul de a survola spațiul aerian al altor state UE este reglementat de legislația UE. Nu vom mai avea medicamente, pentru că Marea Britanie nu va mai face parte din Agenția Europeană a Medicamentului. Iar alimentele din UE vor fi aduse cu dificultate în țară, pentru că vor exista o serie controale la graniță, care vor întârzia mult livrările”, a explicat Dominic Grieve.

Nu este pentru prima dată când la Londra se vorbește despre efectele catastrofale ale Brexitului. În luna iunie, The Sunday Times a prezentat trei scenarii posibile - imaginate de oficiali guvernamentali - în eventualitatea unui Brexit fără acord (”no deal”) - blând, grav şi un adevărat ”Armageddon”, potrivit News.ro.

Potrivit scenariului ”grav”, portul Dover de la Canalul Mânecii ”va intra în colaps în prima zi”, iar supermarketurile şi spitalele vor rămâne în scurt timp fără livrări.

Varianta cea mai pesimistă prezintă o imagine apocaliptică a Marii Britanii care va fi lovită de o penurie de hrană, combustibil şi medicamente, cae se va instala la câteva săptămâni după retragerea Regatului Unit din UE, dacă cele două părți nu încheie un acord comercial.

Marea Britanie vrea să încheie un acord cu privire la viitoarea sa relaţie comercială cu UE înainte să iasă din Uniune, pe 29 martie 2019, însă Londra elaborează totodată planuri cu privire la încheierea negocierilor fără un acord.

Regatul şi Uniunea vor să încheie un acord global cu privire la Brexit până în octombrie, astfel încât celelalte state membre UE să aibă timp să ratifice documentul înainte ca Marea Britanie să părăsească blocul.

Însă Guvernul conservator al premierului britanic Theresa May este împărţit între miniştri ce susţin un ”Brexit dur”, care să permită Regatului să încheie acorduri comerciale în toată lumea, şi cei care vor ca ţara să rămână foarte aproape de Uniune, cel mai mare partener comercial al său.

Liderii UE sunt nemulţumiţi din cauza a ceea ce consideră drept o lipsă a unor propuneri ferme din partea Regatului cu privire la soluţionarea unor probleme majore privind aranjamente vamale şi statutul frontierei dintre provincia britanică Irlanda de Nord şi Irlanda. Aceasta va fi singura frontieră terestră între Marea Britania şi UE, după Brexit.

Între timp, însă, Comisia Europeană a adoptat o comunicare în care le solicită ţărilor membre ale Uniunii Europene să-şi intensifice pregătirile pentru toate rezultatele retragerii Regatului Unit din blocul comunitar, inclusiv în cazul unui hard Brexit, afirmând că repercusiunile asupra cetăţenilor, companiilor şi administraţiilor publice atât din UE, cât şi britanice sunt inerente şi diverse.

''Întrucât tot nu este încă sigur că la data menţionată (30 martie 2019, n.r.) va exista un acord de retragere ratificat sau ce va conţine acesta, se fac pregătiri care sunt menite să încerce să se asigure că instituţiile UE, statele membre şi entităţile din sectorul privat sunt pregătite pentru retragerea Regatului Unit. Şi, în orice caz, chiar dacă se ajunge la un acord, Regatul Unit nu va mai fi un stat membru după retragere şi, prin urmare, nu va mai beneficia de aceleaşi avantaje ca un stat membru. Prin urmare, pregătirea pentru momentul în care Regatul Unit va deveni o ţară terţă are o importanţă deosebită, chiar şi în cazul ajungerii la un acord între UE şi Regatul Unit'', subliniază executivul comunitar.

Comisia Europeană adaugă că pregătirea pentru retragerea Regatului Unit nu este numai responsabilitatea instituţiilor UE, ci este un efort comun la nivel comunitar, naţional şi regional. De asemenea, la acest efort trebuie să participe, în special, operatorii economici şi alte entităţi din sectorul privat.