“Epocile nu sunt aceleasi, niciodata nu este la fel, insa reactiile sunt aceleasi”, considera istoricul francez Pascal Blanchard, coautor al eseului 'Anii 30 au revenit'.

“Traversam o perioada de cataclism”, sustine insa britanicul Simon Schama, profesor la Universitatea Columbia, neezitand sa compare victoria lui Donald Trump cu ascensiunea lui Adolf Hitler, ajuns la putere prin intermediul urnelor.

Fara a merge atat de departe, unii istorici scot totusi in evidenta similitudini intre cele doua epoci. Turbulentele economice declansate de criza 'subprime' in SUA in 2008 fac ecou Marii Crize din 1930, provocata de crahul bursier din 1929. Descurajati, porniti impotriva elitelor financiare si politice, muncitorii saraci si somerii se temeau in acele vremuri pentru viitorul copiilor lor.

Evreii si strainii erau stigmatizati, se raspandea nostalgia dupa un trecut idealizat, alaturi de o teama difuza de dusmanul atat din interiorul, cat si din afara granitelor. Pe atunci, amenintarea era comunismul, in prezent, este islamul radical.

Anii '30 ai secolului trecut au fost marcati de inflorirea schimburilor internationale, dezvoltarea transporturilor maritime si aeriene, productia de masa, filme produse la Hollywood, toate acestea dand impresia unui timp care se accelereaza si a unui spatiu care se restrange.

Pascal Blanchard vede in acest deceniu tragic 'un inceput de globalizare' care a generat frici culturale si economice apropiate celor de astazi.

Pentru istoricul britanic Antony Beevor, aceasta comparatie nu se justifica insa. "Este prea comod pentru alarmisti sa cedeze tentatiei unor paralele istorice facile", scrie el intr-o analiza.

Britanicul Ian Kershaw, cunoscut pentru lucrarile sale despre Adolf Hitler, marturiseste ca cercetarile sale, in curs de publicare, despre Europa anilor 1914-1949 'fac pielea de gaina'. Un exemplu este Austria, unde extrema dreapta ar putea castiga alegerile prezidentiale pe 4 decembrie.

“Nu cred insa ca ne vom intoarce la perioada neagra a anilor 1930, pentru ca exista tot atatea mari diferente cate similitudini superficiale”, a declarat Kershaw pentru AFP, explicand ca diferenta majora o constituie rolul Germaniei, perceputa astazi drept port-drapelul valorilor democratice in lume si cheia de bolta a Uniunii Europene.

Democratiile europene, chiar daca sunt, “desigur, oarecum fragile daca privim la Ungaria si Polonia”, nu au nimic in comun cu statele autoritare de acum 80 de ani, iar echilibrele intre bugetele pentru armata si cele pentru ajutoarele sociale s-au modificat complet, subliniaza el.

In aceeasi directie merge si analiza lui Richard Overy, specialist in tematica celui de-al Doilea Razboi Mondial. “Traim intr-o lume de state stabile, nu mai exista imperii coloniale mondiale, iar Occidentul este mai bogat ca oricand”, a explicat el pentru France Presse.

“Nu exista resentimente persistente”, asa cum se intampla in Germania dupa Primul Razboi Mondial, iar “democratia s-a dezvoltat si intarit peste tot. Din acest motiv, comparatiile cu anii '30 mi se par total deplasate”, adauga el.

Proliferarea armelor nucleare a schimbat modul de purtare a razboiului, in vreme ce guvernele au evitat deocamdata capcana protectionismului, contrar a ceea ce s-a intamplat in perioada interbelica.

Pascal Blanchard nu prezice un nou razboi mondial, dar isi avertizeaza contemporanii ca nu trebuie sa se arate prea increzatori in rolul pe care il pot juca institutiile internationale in perioadele tulburi.