Dmitriev a fost primul oficial rus care în 2016 a previzionat un acord cu OPEC şi de atunci a sprijinit înţelegerea, în pofida presiunilor producătorilor de ţiţei din Rusia, care cereau retragerea din acord, scrie Reuters, preluată de Agerpres.

În ultimele luni Dmitriev declara că este prea devreme să se renunţe la acordul de reducere a producţiei de ţiţei, sprijinind astfel poziţia Arabiei Saudite, liderul OPEC.

Dar luni, într-o aparentă schimbare de poziţie, şeful Fondului rusesc pentru investiţii directe a declarat că, după luna iunie, ar putea să nu mai fie necesare reduceri ale producţiei.

"Este destul de posibil ca, ţinând cont de îmbunătăţirea condiţiilor de pe pieţe şi de scăderea stocurilor, OPEC şi aliaţii săi să decidă în iunie să renunţe la reducerea producţiei şi, în consecinţă, să majoreze producţia de ţiţei. Decizia nu va însemna sfârşitul acordului ci o confirmare că participanţii îşi vor continua eforturile coordonate atunci când este important nu doar să reducă ci şi să majoreze producţia de ţiţei, în funcţie de condiţiile de pe piaţă", a afirmat Dmitriev la o conferinţă desfăşurată la Moscova.

Ministrul Energiei din Arabia Saudită, Khalid al-Falih, declarase anterior că este important ca reducerea producţiei să fie extinsă până la sfârşitul anului.

Dar luni oficialul saudit a afirmat că piaţa se echilibrează iar lucrurile vor deveni mai clare în mai.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna iunie a crescut luni cu 0,96 dolari, ajungând la 70,35 dolari.

“Cele trei bestii.” Cum influențează doar trei oameni prețul petrolului

Deși Organizația Statelor Producătoare de Petrol (OPEC) încearcă să ajungă la un consens în ceea ce privește prețul petrolului, doar trei state - SUA, Rusia și Arabia Saudită dețin cea mai mare rezervă de petrol a lumii. Împreună, produc mai mult decât 15 state membre OPEC. Toate trei produc în cantități record, pe care ar putea să le majoreze din nou.

Prințul saudit Mohammed Bin Salman are nevoie de veniturile din petrol pentru a-și finanța planul ambițios pe care îl are de a transforma Arabuia Saudită, încercând în același timp să depășească dificultățile financiare generate chiar de prăbușirea prețului petrolului. Analizele FMI arată că Arabia Saudită ar avea nevoie de un preț al petrolului de 73,3 dolari pe baril pentru a se încadra în deficitul bugetar. Dar în prezent petrolul este mult mai ieftin, iar exporturile regatului saudit sunt în scădere. Doar reducând producția va putea să ajungă la prețul dorit.

Însă Vladimir Putin și Donald Trump îi vor pune bețe în roate prințului saudit. Președintele Rusiei nu se arată prea entuziasmat de ideea de a restricționa din nou producția de petrol a țării sale. Bugetul Moscovei este mai puțin dependent de prețurile petrolului față de perioada în care Rusia a fost de acord să se alăture țărilor OPEC, în efortul de echilibra piața petrolului, iar companiile rusești vor să scoată bani din câmpurile petrolifere în care au investit. În consecință, Putin îl ține în șah pe prințul moștenitor saudit, susținând că lui “îi convine” un preț al petrolului în jur de 70 de dolari pe baril.

Opoziția lui Trump este mai vocală, după cum ne-am obișnuit, și vine într-un moment în care președintele american încearcă să mențină o relație diplomatică normală, în condițiile în care senatorii americani cer sancțiuni severe pentru Arabia Saudită, ca răspuns la războiul din Yemen și la uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi, în consulatul din Istanbul.

O amenințare mai mare decât tweet-urile lui Trump, însă, vine din Texas. Producătoii americani au mărit producția la nivelul producției din ultimele 12 luni a Nigeriei, țară membră OPEC. Producția ar putea ajunge la 12 milioane de barili pe zi în aprilie, potrivit Departamentului pentru Energie, mai deveme cu șase luni decât estimările de acum o lună.

În consecință, Arabia Saudită trebuie să facă față, pe lângă mânia lui Donald Trump și indiferența lui Vladimir Putin, și producției record de petrol de șist din SUA, care va inunda piața în 2019.