Cu toate acestea, reorientarea consumatorilor către plăţi fără numerar nu se reflectă într-o creştere a disponibilităţii lor de a împărtăşi datele personale cu terţi - o condiţie pentru dezvoltarea "open banking". Astfel, doar 20% dintre respondenţi se arată dispuşi să ofere datele financiare.

Conform sondajului citat de Agerpres, 17% dintre respondenţii europeni spun că au cea mai mare încredere în băncile tradiţionale şi în furnizorii de carduri pentru schimbul de informaţii personale.

De asemenea, utilizarea cardurilor de debit se află în creştere, în 2020, la 31% faţă de 27% în 2018, în timp ce folosirea aplicaţiilor şi a portofelelor electronice a cunoscut un trend ascendent la 14%, de la 11%.

Citește și: Țara care s-a grăbit să renunțe la bani întâmpină primele probleme: “Suntem naivi să credem că putem abandona complet numerarul”

Potrivit sursei citate, motivele pentru care europenii folosesc numerarul în detrimentul altor metode de plată sunt următoarele: 34% spun că îl utilizează dacă nu este acceptat alt tip de plată, 26% din comoditate, 13% pentru că au îngrijorări privind securitatea, iar 20% pentru că au control mai bun al cheltuielilor/bugetului.

"Preferinţa pentru numerar variază foarte mult şi a scăzut într-un ritm diferit, de exemplu în Elveţia a coborât în ultimii doi ani de la 60% la 45% şi în Italia de la 52% la 38%. Criza COVID-19 a influenţat comportamentul consumatorilor europeni atunci când fac cumpărături în magazine. Astfel, 44% folosesc mai des carduri fizice mai des şi 9% smartphone-uri (de exemplu Apple Pay). Respondenţii cred că aceste comportamente de plată sunt de lungă durată şi doar unul din cinci se aşteaptă să revină la obiceiurile anterioare", se precizează în cercetarea PwC.

Sondajul a fost realizat online pe un eşantion de 3.500 de respondenţi din 12 ţări (Marea Britanie, Olanda, Spania, Elveţia, Germania, Italia, Franţa, Austria, Suedia, Polonia, Irlanda, Turcia), în perioada august - septembrie 2020.

Țara din UE în care numerarul este pe cale de dispariție, iar trei sferturi dintre tineri nu au utilizat niciodată bani

Suedia este pe punctul de a trece la un nou nivel în parcursul său spre o societate fără numerar, în condiţiile în care pandemia de coronavirus riscă să ducă bancnotele şi monedele cu un pas mai aproape de dispariţie, scrie Bloomberg.

Conform celor mai recente date, Suedia are mai puţini bani în circulaţie decât oriunde în lume, aproximativ 1% din Produsul Intern Brut. Comparativ, în SUA procentul este 8% şi în zona euro este de peste 10%. Un sondaj realizat în luna iulie arată că trei sferturi din suedezii cu vârsta între 18 şi 34 de ani nu au utilizat niciodată sau foarte rar bani numerar.

Citește și: Suedia testează prima monedă digitală din lume emisă de o bancă centrală. Numerarul, pe cale de dispariție

Guvernatorul Băncii Centrale a Suediei (Riksbank), Stefan Ingves a declarat recent că unii tineri suedezi "nu au habar" cum arată banii reali. Însă acesta este un viitor care îi îngrijorează pe Ingves şi pe alţii, guvernatorul spunând că parlamentarii ar putea fi nevoiţi să intervină înainte să fie prea târziu.

"Dacă se sting luminile, trebuie să avem suficient numerar fizic în această ţară îndepărtată, astfel încât să putem reveni la utilizarea banilor fizici dacă există o problemă serioasă", a spus Ingves.

Suedia încearcă acum să abordeze problema lipsei de numerar în mijlocul unei pandemii care face din contactul cu numerarul un risc de sănătate, şi în consecinţă mai puţin popular ca niciodată. Metoda de preferată de plată în aceste zile este fără contact, pentru o siguranţă maximă a sănătăţii.

Guvernatorul Ingves spune că problema lipsei numerarului ridică şi unele chestiuni "practice" cu privire la rolul unei bănci centrale. De aceea, Riksbank şi-a făcut o planificare avansată pentru a afla cum să rămână o instituţie relevantă şi cum să se asigure că cetăţenii nu se regăsesc brusc fără acces la banii reali.

În 2017, Riksbank a început să analizeze fezabilitatea emiterii unei monede digitale, iar la începutul acestui an, a lansat un proiect pilot pentru a identifica ce tip de tehnologie este necesară pentru a lansa aşa-numita coroană electronică.