"Puiul din crescătoria modernă este de nerecunoscut în raport cu strămoşii lui sau cu rudele sale din sălbăticie", a explicat pentru AFP Carys Bennett, profesoară la Universitatea Leicester din Anglia şi coautoare a acestui studiu. Autorii cercetării au evidenţiat, de asemenea, "un schelet supradimensionat, o compoziţie chimică a oaselor şi o genetică diferite", scrie Agerpres.

Originară din Asia de Sud-Est, găina a fost domesticită în urmă cu aproximativ 8.000 de ani, însă abia începând cu anii '50 şi odată cu apariţia cercetărilor realizate pentru obţinerea unor ritmuri de creştere rapide, puii de crescătorie au format rapid o nouă specie din punct de vedere morfologic, precizează autorii studiului.

"A fost nevoie de doar câteva decenii pentru a produce o nouă formă de animal, contra milioanelor de ani de care ar fi fost nevoie în mod normal", a precizat Jan Zalasiewicz, cercetător la Universitatea Leicester şi coautor al studiului.

Apreciată pentru carnea şi ouăle sale, găina de crescătorie oferă în prezent carnea cu cel mai mare consum din lume: în zilele noastre, pe Terra trăiesc 23 de miliarde de găini. "Masa totală a găinilor domestice este de trei ori mai mare decât masa tuturor speciilor de păsări sălbatice reunite", a remarcat Carys Bennett.

Deşi permit hrănirea unei mari părţi a populaţiei umane, puii de crescătorie de astăzi reprezintă şi un bun exemplu pentru modul în care oamenii modifică organismele vii care se dezvoltă pe Terra, dar şi "un marker potenţial al antropocenului", actuala eră geologică, marcată de influenţa omului asupra proceselor terestre, notează autorii cercetării.

Este vorba despre o evoluţie "tragică, dacă ne gândim la consecinţele la care sunt supuse aceste păsări", a adăugat cercetătoarea Carys Bennett.