Autoritatile confirma standardele duble din industria alimentara. Ce contin parizerul si carnatii din Gemania, fata de cei vanduti in Romania
La cateva luni de la izbucnirea scandalului privind produsele de calitate inferioara pentru Europa de Est, timp in care Stirile PRO TV au demonstrat cu analize de laborator ca exista dublu standard, autoritatile romane au un prim raport pe aceasta tema.
Oficialii au comparat alimente identice, vandute la noi si in alte trei tari europene, si au gasit noua produse diferite. Dar ministrul Agriculturii nu vrea sa le nominalizeze si a trimis rezultatele la Comisia Europeana, ca sa stabileasca o lege mai clara.
O comisie formata din reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, Autoritatea Sanitar Veterinara si ANPC au primit acordul a trei tari - Germania, Belgia si Olanda - sa preleveze probe din magazine. In perioada 19 - 26 iunie, specialistii au luat din magazine 29 de produse, aceleasi care se gasesc si pe rafturile de la noi.
Sunt preparate din carne si lapte, conserve de peste si ciocolata, pe care le-au adus in conditii de temperatura si umiditate controlata la Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara din Bucuresti.
Rodica Tanasuica, directorul Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara din Bucuresti: "Dintre acestea, noua produse au prezentat unele diferente din punctul de vedere al continutului de grasimi si protein."
Valoarea energetica este calculata in kilocalorii si, potrivit specialistilor, reprezinta unitatea de masura a energiei pe care corpul nostru o primeste la fiecare suta de grame de produs consumat.
Cinci dintre cele noua produse au mai multe calorii si proteine in vest decat la noi.
Parizer porc Germania:
- pe eticheta 279 kcal/100 g
- in UE 274.32 kcal/100 g
- in Romania 259.09 kcal/100 g)
Parizerul de porc produs din Germania avea cu aproape 14 kilocalorii mai multe decat cel identic, vandut in Romania.
Carnati pentru gratar Germania:
- pe eticheta 280 kcal/100 g
- in UE 282,46 kcal/100 g
- in Romania 254,61 kcal/100 g
Carnatul pentru gratar produs in Germania avea in magazinele din vest cu 28 de kilocalorii mai mult.
Pateu Cehia:
- eticheta 238 kcal/100 g
- in UE 273,54 kcal/100 g
- in Romania 259.98 kcal/100 g
Valoarea energetica a pateului produs in Cehia si vandut atat in vest, dar si la noi, era cu 14 kilocalorii mai mare in vest fata de produsul identic de pe rafturile romanesti.
Conserva peste macrou Franta:
- eticheta 13.6 g proteine/100 g
- in UE 22.05 g proteine/100 g
- in Romania 20.7 g proteine/100 g
Conserva peste macrou Franta:
- pe eticheta 55 g proteina/100 g
- in UE 47.8 g proteina/100 g
- in Romania 42.87 g proteina/100 g
Au fost analizate si doua produse de tip conserva de peste macrou produsa in Franta si vanduta atat in vest, cat si in Romania. O conserva din Romania avea cu 2 grame de proteine mai putin, iar cealalta cu 5 grame de proteina mai putin.
Ministerul Agriculturii sustine ca nu poate lua legal nicio masura impotriva producatorilor. In schimb, trimite raportul la Uniunea Europeana, pentru a fi luat in calcul la crearea unei legislatii care sa stabileasca acelasi standard pentru vest si pentru est.
Petre Daea, ministrul Agriculturii: "Nu vom da numele vreunui producator si comerciant, pentru a nu intra in conflict. Cu insistenta dumneavoastra, nu ma ridicati de pe scaunul responsabilitatii."
Dar ce inseamna aceste diferente de valoare energetica descoperite de autoritati? Ca platim mai mult pentru produse care ne hranesc mai putin, spun nutritionistii, care sustin insa ca diferentele sunt prea mici, deci, irelevante.
Cristian Margarit, nutritionist: "Poate insemna ca este mai multa apa in aceste produse, dar nu este relevant. Trebuia investigat de unde aceasta diferenta..."
In campania Stirilor PRO TV “Standard pentru Est”, specialistii in domeniu au descoperit si alte probleme in afara cantitatii energetice. De pilda, pastele din vest erau produse din grau de calitate mai buna, fata de aceleeasi paste de pe rafturile noastre.
Intr-un alt exemplu, crema tartinabila de ciocolata avea ulei, pe cand acelasi produs din Romania continea mai multa apa.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS