''Aşteptăm cu toţi raportul Comisiei Europene, în luna martie, privind cele două ţări'', a declarat şeful statului francez în cadrul Conferinţei privind Securitatea de la Munchen.

''Trebuie să vedem ce va spune Comisia despre situaţia progreselor aşteptate şi, în funcţia de acest lucru, dacă rezultatele sunt pozitive şi încrederea este stabilită, ar urma să putem deschide apoi negocierile'', a explicat Macron, potrivit Agerpres.

El a refuzat, totuşi, ideea unui blocaj exclusiv francez în acest dosar. ''Salut marele curaj care constă în a te ascunde în spatele Franţei atunci când există un dezacord, dar vă pot spune că sunt mai multe state împotriva deschiderii negocierilor cu Macedonia şi Albania'', a spus Emmanuel Macron.

Comisia Europeană a prezentat recent o procedură de aderare la UE mai strictă şi reversibilă, pentru a răspunde astfel condiţiilor puse de Franţa în cazul celor două ţări, înaintea summitului din luna mai privind Balcanii Occidentali.

Propunerea nu schimbă regulile pentru aderare, dar aceasta se va baza pe merite şi va fi supusă anumitor condiţii.

În afară de Macedonia de Nord şi Albania, alte patru ţări din Balcanii Occidentali - Bosnia, Kosovo, Muntenegru şi Serbia - aspiră să devină membre ale UE.

Comisarul însărcinat cu Extinderea, Oliver Varhelyi, declara, la începutul lunii, că Executivul european vrea să lărgească blocul european cu şase ţări din Balcani.

”Deplina extindere a UE în Balcanii Occidentali este o prioritate absolută a Comisiei”, a declarat Oliver Varhelyi într-o conferinţă de presă, după prezentarea unei propuneri de reformare a procesului de aderare.

Modificările avute în vedere le oferă statelor membre posibilitatea de a întrerupe o procedură de aderare - şi chiar să oblige o ţară candidată să reia negocierile de la zero în anumite capitole politice - în cazul în care Uniunea constată lipsuri.

Emmanuel Macron a refuzat, în octombrie, deschiderea negocierilor de aderare ale Albaniei şi Macedoniei de Nord, blocând astfel un proces care să fie deschis apoi Serbiei, Kosovo, Muntenegrului şi Bosniei. Preşedintele francez a reclamat ca UE să se reformeze înainte să continue o extindere pe care o consideră ”prea birocratică”.

Fostul preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi alte state membre - ca Italia - consideră că Franţa a comis o ”greşeală istorică” şi că şi-a asumat astfel riscul de a încuraja ţările din Balcani să se îndepărteze de UE în favoarea Chinei şi Rusiei.

Noul comisar unagar însărcinat cu Extinderea Oliver Varhelyi - care consideră, la rândul său, că includerea acestor şase ţări este crucială în a permite UE să-şi consolideze influenţa la nivel mondial - a catalogat viitoarea lor aderare drept ”geostrategică”.

UE a fost fondată în 1958 de şase state şi a pierdut pentru prima oară un membru - Marea Britanie – la începutului lunii februarie. În ultimii 12 ani, în contextul crizei financiare şi apoi a crizei migraţiei, apetitul primirii unor noi membri - state sărace - a scăzut. UE speră la progrese importante în vederea aderării Albaniei şi Macedoniei de Nord în martie, în vederea summitului din Croaţia, prevăzut în mai.