Presedintele BCE, acuzat in in Parlamentul European ca "pune la pamant" Atena. Draghi: Nu santajam Grecia
Mario Draghi a respins luni, in Parlamentul European, ideea ca institutia pe care o conduce santajeaza Grecia prin taierea canalelor obisnuite de finantare a bancilor elene, raspunzand unei intrebari adresate de parlamentarul portughez Marisa Matias.
Draghi a fost audiat luni in Comitetul pentru afaceri economice si monetare al Parlamentului European, iar Matias a sugerat ca banca centrala pune la pamant Grecia, relateaza MarketWatch, citat de Mediafax.
Seful BCE a respins insa ca BCE ar avea un comportament incorect fata de statul elen.
"Dati-mi voie sa nu fiu de acord. Daca santajam Grecia? Este prea mult spus. BCE are o expunere de 104 miliarde de euro fata de Grecia. Suma reprezinta 65% din PIB-ul Greciei si cea mai mare expunere din zona euro", a spus Draghi.
Ulterior, el a precizat ca expunerea BCE la Grecia a crescut de peste doua ori, de la 50 de miliarde de euro in decembrie.
Intre intrebarile adresare de europarlamentari s-au mai aflat dificultatile de finantare ale Greciei si daca banca centrala are dreptul sa anuleze facilitatea care permitea bancilor elene sa foloseasca obligatiuni cu rating in categoria junk, nerecomandata investitiilor, drept garantii pentru imprumuturi.
"BCE este o institutie guvernata prin reguli. Nu cream reguli pentru Grecia si pentru nimeni altcineva. Pur si simplu respectam regulile existente. Suntem gata sa reintroducem facilitatea de indata ce vor fi respectate conditiile", a spus Draghi.
Grecia se afla sub presiunea de a incheia un acord cu creditorii internationali in privinta programului de reforme, care reprezinta o preconditie pentru deblocarea urmatoarei transe de sprijin financiar.
Inainte de o intalnire cruciala la Berlin cu cancelarul Angela Merkel, premierul Alexis Tsipras a avertizat ca este imposibil ca Grecia sa isi plateasca datoriile scadente in urmatoarele cateva saptamani, in lipsa unui ajutor pe termen scurt din partea UE, a relatat Financial Times.
Liderii eleni au convenit cu creditorii institutionali, in februarie, prelungirea actualului program de sustinere, dar cele doua parti nu reusesc sa se iteleaga in privinta masurilor de reforma necesare. Guvernul elen vrea atenuarea reformelor, in timp ce Germania sustine ca Grecia trebuie sa respecte masurile deja convenite.