Planul lui Draghi privind achizitiile de obligatiuni ajuta doar pe cine nu are nevoie
Mario Draghi
Planul presedintelui BCE, Mario Draghi, privind achizitia de obligatiuni guvernamentale are mai mult succes in a mentine costurile de imprumut ale unor tari ca Franta si Belgia la minime record decat in a convinge investitorii sa finanteze Spania si Italia mai ieftin, scrie Bloomberg.
Randamentul obligatiunilor Spaniei pe trei ani a revenit la 3,83% dupa ce a coborat la 3,37% pe 7 septembrie, la numai o zi dupa ce Mario Draghi a prezentat detaliile propunerii sale de achizitii nelimitate de obligatiuni ale tarilor care accepta conditii economice in schimbul actiunilor. Costul de asigurare a datoriilor Frantei a coborat in aceasta perioada cu 24%, aproape dublu fata de 13% pentru Italia.
"Ceea ce a facut Draghi a fost benefic intr-o anumita masura, dar exista inca scepticism in piata pentru ca Spania nu a facut pasul de a cere ajutor. Nu schimba faptul ca Spania are inca o problema mare de rezolvat. Franta si Belgia sunt vazute ca fiind mai sigure", a declarat Adrian Owens, de la firma londoneza GAM, care supravegheaza active de 62 miliarde de dolari.
Randamentul titlurilor Spaniei pe doi ani este de 3,14%, fata de 0,24% pentru Franta. Italia are un cost de finantare pe doi ani de 2,16%, de sase ori mai mare fata de 0,36% in cazul Belgiei, scrie Bloomberg, preluata de Mediafax.
"Programul BCE suna agresiv, iar pietele au crescut initial, pentru ca investitorii nu vor sa stea in calea rezolvarii situatiei. Ulterior si-au dat seama ca nu blocheaza nimic. Intai trebuie sa se treaca printr-un proces. Cred ca Spania nu va accepta decat daca va fi fortata de piata", afirma John Wraith, analist la Bank of America Merrill Lynch.
Spania a avut performante mai slabe si ca Irlanda, tara laudata de UE pentru reformele economice. Obligatiunile irlandeze au adus investitorilor un castig de 4,6% de la anuntul BCE, triplu fata de 1,5% in cazul obligatiunilor Spaniei, potrivit unor indici Bank of America Merrill Lynch. Obligatiunile italiene au adus 1,7%. Irlanda a vandut obligatiuni in iulie, revenind pe pietele financiare pentru prima data in aproape doi ani.
Criza datoriilor suverane din zona euro a inceput in 2009, dupa ce un nou guvern al Greciei a auntat ca deficitul bugetar al tarii este de doua ori mai mare decat cel dezvaluit initial. Ulterior, Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania si Cipru au fost nevoite sa ceara ajutor financiar extern. Spania a cerut, deja, pana la 100 de miliarde de euro pentru consolidarea sistemului bancar.
Pe acelasi subiect: