Draghi va avea un discurs precaut in privinta cresterii economice, dar va rezista cererilor pentru reluarea programului de achizitie de obligatiuni, destinat sustinerii statelor de la periferia zonei euro pe pietele financiare internationale, relateaza Reuters, potrivit Mediafax.

Pietele financiare vor ca BCE sa-si intensifice eforturile de combatere a crizei prin achizitia de obligatiuni ale Spaniei de pe piata secundara, masura care ar reduce presiunea pe costurile de imprumut ale tarii, aflata in recesiune si cu un somaj de doua ori mai ridicat decat media UE.

Dobanda BCE s-a aflat la 1% si in perioada mai 2009 - aprilie 2011, inainte de a fi majorata de doua ori anul trecut, in aprilie de la 1% la 1,25% si in iulie de la 1,25% la 1,5%. Dupa preluarea mandatului de presedinte de catre italianul Mario Draghi, BCE a taiat de doua ori dobanda cheie, de la 1,5% la 1,25% in noiembrie si de la 1,25% la 1% in decembrie.

BCE nu mai are arme in lupta cu criza, sustin analistii

Imprumuturile din decembrie si februarie, prin care BCE a finantat bancile de la periferia zonei euro cu peste 1.000 miliarde de euro, au fost bine primite de multi analisti, care au considerat ca au stabilizat sistemul bancar european si au impiedicat o criza a creditelor.

"Datele economice recente sunt mixte, insa nu atat de slabe incat sa determine o noua reducere de dobanda. BCE ramane in regiumul «asteapta si vezi», intrucat evalueaza impactul celor doua operatiuni de refinantare pe termen lung", au afirmat analisti ai Danske Bank.

Inflatia se mentine la un nivel ridicat, ca urmare a avansului preturilor la energie, si reduce, de asemenea, probabilitatea unei scaderi a dobanzii.  In schimb, pietele financiare vor urmari cu atentie comentariile presedintelui BCE, Mario Draghi, pentru indicii privind noi masuri de stimulare a cresterii economice in zona euro.

Imbunatatirea indicatorilor economici la inceputul anului a crescut sperantele ca zona euro iese din criza, insa date mai recente arata ca opt state din uniunea monetara se afla in prezent in recesiune, in timp ce altele au o crestre slaba.  Problemele economice au determinat tot mai multi politicieni sa ceara o concentrare pe crestere si nu doar pe masuri de austeritate.  Draghi s-a pronuntat chiar pentru un "pact de crestere" care sa completeze pactul fiscal, semnat de majoritatea tarilor UE in martie.

Accentul pus pe crestere a declansat speculatii privind o posibila reducere a dobanzii de politica monetara in iunie, insa analistii Danske Bank nu sunt de acord.

"Nu impartasim aceasta interpretare. In opinia noastra, concentrarea lui Draghi pe crestere este o aluzie catre liderii politici din zona euro ca BCE va sustine investitiile publice in proiecte de infrastructura. In ultimele zile s-a sugerat ca ca aceste proiecte ar putea fi finantate prin intermediul Bancii Europene pentru Investitii", potrivit Danske Bank.

"In opinia noastra, BCE nu va ezita sa intervina din nou daca tensiunile din piata vor deveni mai puternice. Totusi, nu toate armele BCE sunt la fel de ascutite precum erau odata", a afirmat analistul ING Carsten Brzeski.

Acesta considera ca noi operatiuni de refinantare pe termen lung ar fi singurul instrument eficient al BCE, chiar daca va crea disensiuni in conducerea bancii. Analistii Danske Bank afirma insa ca licitatia de fonduri nelimitate pe trei ani din februarie a incheiat procesul de relaxare monetara.