Principalele nemulțumiri ale deputaților europeni sunt nestabilirea unei legături clare între fondurile europene şi statul de drept şi reducerea sumelor alocate unor capitole cum ar fi sănătatea, educaţia, cercetarea şi dezvoltarea, scriu agențiile de presă străine.

Legislativul european va trebui să valideze în lunile următoare prin vot bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, convenit de liderii europeni pentru un total de 1.074 miliarde de euro, precum şi crearea unui fond de redresare de 750 de miliarde de euro, împărţit în 390 de miliarde granturi şi 360 de miliarde împrumuturi care vor putea fi accesate de statele membre cu condiţia realizării unor reforme.

Fondul de redresare va fi creat prin emiterea de datorie comună de către statele UE, banii urmând să fie atraşi de Comisia Europeană de pe pieţele financiare şi rambursaţi pe termen lung prin instituirea de noi taxe la nivelul UE, mai ales taxe de mediu, cum ar fi de exemplu o taxă asupra plasticului nereciclabil.

Dar în timp ce majoritatea liderilor europeni au calificat acest pachet drept ''istoric'', europarlamentarii din mai multe grupuri politice au exprimat critici, înainte ca Parlamentul European să voteze o rezoluţie pe acest subiect.

''Deocamdată nu suntem dispuşi să înghiţim pilula amară la care vă referiţi'', a spus preşedintele grupului popularilor europeni (PPE), Manfred Weber, făcând aluzie la o expresie folosită mai devreme de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, când a vorbit despre diminuare bugetului faţă de propunerea sa de 1.100 de miliarde de euro.

Weber a criticat în special reducerea sumelor alocate sănătăţii în viitorul buget al UE pe termen lung, lucru ''incredibil'' în vreme de pandemie. ''Considerăm că MFF (bugetul UE pe termen lung) nu dă răspunsuri potrivite pentru provocările următorilor şapte ani. Acesta trebuie să fie mai orientat către viitor'', a estimat el, potrivit Agerpres.

Weber, la fel ca şi alţi lideri ai grupurilor politice din Parlamentul European, consideră că este nevoie de mai multe fonduri de asemenea pentru cercetare şi dezvoltare, apărare, proiecte pan-europene, cum ar fi o reţea 5G transnaţională, precum şi pentru creşterea ajutorului pentru dezvoltare destinat ţărilor africane şi din vecinătatea UE.

Liderul europarlamentarilor PPE a insistat şi asupra stabilirii unei definiţii clare în privinţa condiţionării accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept. Liderii europeni au menţionat o astfel de legătură în declaraţia finală a summitului încheiat marţi, dar în termeni vagi şi interpretabili. Astfel, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron susţine că în viitorul buget accesarea fondurilor europene va fi condiţionată de situaţia statului de drept, premierul ungar Viktor Orban afirmă contrariul.

Prefigurând o viitoare luptă instituţională, Parlamentul European ''contestă'' acordul asupra bugetului ''în forma sa actuală'', potrivit proiectului de rezoluţie susţinut de majoritatea grupurilor politice.

Prin urmare, legislativul european ”nu va consimţi asupra unui fapt împlinit şi este pregătit să refuze să-şi dea aprobarea (...) până când va fi găsit un acord satisfăcător”, se mai arată în textul ce va fi votat joi.

Liderii statelor UE, reuniţi la Bruxelles începând de vineri, au aprobat în noaptea de luni spre marţi un plan istoric menit să susţină economia europeană afectată de criza coronavirusului, plan care se bazează pentru prima oară pe o datorie comună.

În cadrul acestui plan, România va beneficia de aproape 80 de mld. euro pentru proiecte europene, pentru construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică, a anunțat președintele Klaus Iohannis.