Nouă state importante ale lumii sunt în recesiune sau în pragul unei recesiuni, iar temerile cu privire la faptul că încetinirea creşterii economice la nivel mondial ar putea aduce şi Statele Unite în aceeaşi situaţie sunt din ce în ce mai mari, informează The Washington Post, preluat de Mediafax.ro.

The Washington Post notează că multe dintre statele care se află aproape de recesiune sau sunt deja în această situaţie au în comun dependenţa faţă de exporturi. Spre exemplu, China întâmpină probleme din cauza disensiunilor cu Administraţia Donald Trump în legătură cu comerţul cu Statele Unite. Între timp, alte state, precum Rusia şi Argentina, se confruntă cu diverse probleme interne, ceea ce descurajează investitorii străini.

Este foarte probabil ca Beijingul să ia măsuri pentru stimularea economiei, mai ales în contextul în care China aniversează în octombrie 70 de ani de la fondarea Republicii Populare Chineze. Totodată, mai multe bănci centrale, printre care şi Rezerva Federală din Statele Unite, au anunţat reducerea dobânzilor de referinţă, pentru a stimula creditarea şi, implicit, consumul, însă specialiştii susţin că aceste măsuri vor avea un efect limitat.

Deşi, spre deosebire de China, Statele Unite nu depind atât de mult de exporturi, neînţelegerile dintre Administraţia Trump şi Beijing ar putea pune presiune asupra economiei americane.

Cu toate că Statele Unite şi China continuă, cel puţin momentan, să înregistreze creştere economică, unele economii importante ale lumii sunt în pragul recesiunii.

Astfel, economia Germaniei a scăzut cu 0,1% în al doilea trimestru al anului, după o creştere sensibilă, de doar 0,4% în primul trimestru. În funcţie de rezultatele din al treilea trimestru, Germania ar putea intra în recesiune tehnică şi există temeri că ţara ar putea intra oficial în recesiune până la finalul anului, pe fondul scăderii producţiei industriale.

Marea Britanie a înregistrat o creştere economică de doar 0,2% în trimestrul al doilea, după o creştere de 0,5% la începutul anului. Pe lângă problemele cu producţia industrială, economia Marii Britanii este afectată şi de nesiguranţa cauzată de Brexit, specialiştii aşteptându-se ca ţara să intre în recesiune în cazul în care ieşirea din Uniunea Europeană se va produce fără un Acord cu Blocul comunitar.

Italia, cea de-a treia cea mai mare economie a zonei euro, a intrat în recesiune anul trecut, iar rezultatele de anul acesta nu sunt îmbucurătoare, întrucât exporturile către Germania, care au un rol important în economia italiană, sunt afectate de situaţia economică a Berlinului. Totodată, problemele din politica internă a Italiei afectează şi ele economia, iar specialiştii se aşteaptă ca această ţară să fie în recesiune şi la finalul acestui an.

Politicile agresive ale lui Donald Trump şi-au pus amprenta şi asupra economiei Mexicului, iar economia acestei ţări a crescut cu doar 0,1% în trimestrul al doilea. Economia mexicană este afectată şi de nivelul scăzut al investiţiilor străine, în contextul temerilor referitoare la posibile naţionalizări.

Brazilia, cea mai mare economie din America de Sud, a înregistrat o scădere de 0,2% în primul trimestru, iar datele privitoare la cel de-al doilea trimestru, care vor fi publicate la finalul acestei luni, vor arăta, cel mai probabil, o continuare a scăderii economice, pe fondul unei scăderi a exporturilor.

Argentina se află într-o criză economică, fiind deja în recesiune. Săptămâna trecută, indicele Bursei de la Buenos Aires a scăzut cu 50%, una dintre cele mai mari scăderi din 1950 până în prezent. Argentina se confruntă şi cu o creştere foarte rapidă a inflaţiei, iar investitorii se tem că ţara nu va putea să îşi plătească datoriile, în condiţiile în care moneda naţională se depreciază puternic faţă de dolarul american.

Autorităţile din Singapore au raportat o scădere de 3,3% în cel de-al doilea trimestru al anului, ca urmare a neînţegerilor dintre Washington şi Beijing. Coreea de Sud a reuşit să evite la limită recesiunea, dar specialiştii nu se aşteaptă ca situaţia să rămână la fel, în condiţiile în care exporturile de produse electronice au scăzut cu 20% în ultima perioadă.

Un institut economic din Rusia a avertizat că ţara ar putea intra în recesiune după ce a înregistrat o creştere de doar 0,7% în prima jumătate a anului. Rusia se confruntă cu diverse probleme de ordin economic din 2014, din cauza preţului redus al petrolului, dar şi ca urmare a sancţiunilor impuse de statele occidentale pe fondul acţiunilor militare ale Moscovei în Crimeea.

SUA intră în recesiune în 2020 sau 2021

Potrivit unui sondaj de opinie publicat luni, din cei 226 de economişti intervievaţi de National Association for Business Economics (NABE), o asociaţie americană specializată în economie, 38% prognozează o intrare în recesiune a primei economii mondiale în 2020, 34% în anul 2021 şi 14% mai târziu.

În schimb, doar 2% dintre economişti prognozează o recesiune în acest an, faţă de 10% la precedentul sondaj realizat în luna februarie, potrivit Agerpres.

"Participanţii la sondaj se aşteaptă ca expansiunea economiei să fie prelungită de o modificare a politicii monetare a Fed", care la finele lunii iunie a redus dobânda de referinţă pentru prima dată în ultimii 11 ani, a apreciat preşedintele NABE, Constance Hunter, care în paralel este şi economist şef la firma de consultanţă KPMG.

Potrivit sondajului, 46% dintre economiştii intervievaţi se aşteaptă la cel puţin o nouă reducere a dobânzii de politică monetară din partea Fed până la finalul anului, în timp ce 32% cred că dobânda de bază a Fed va încheia anul 2019 la nivelul actual.

De asemenea, economiştii sunt sceptici cu privire la modul în care se va termina războiul comercial dintre SUA şi China, doar 5% dintre cei intervievaţi apreciind că rezultatul va fi un acord comercial complet, în timp ce 64% au declarat că un acord superficial este posibil şi un sfert dintre economişti prognozează că nu se va decide nimic între SUA şi China.

Cei 226 de economişti au fost intervievaţi în perioada 14 iulie-1 august, înainte ca preşedintele Donald Trump să anunţe o nouă rundă de tarife vamale suplimentare de 10% pentru restul produse chineze. Noile măsuri ar urma să intre în vigoare în două etape, la 1 septembrie şi 15 decembrie.

Impozite şi tarife vamale reduse, pentru evitarea recesiunii

Casa Albă intenţionează să reducă impozitele şi tarifele vamale pentru a evita intrarea economiei americane în recesiune, a anunţat luni mass-media din SUA, în pofida insistenţei preşedintelui Donald Trump asupra stării bune de sănătate a economiei americane.

Potrivit cotidianului "Washington Post", citat de Agerpres, responsabilii de la Casa Albă studiază mai multe măsuri pentru a stimula economia americană, printre care şi o scădere temporară a impozitelor pe salarii, în ideea de a îmbunătăţi puterea de cumpărare a lucrătorilor.

La rândul său, cotidianul "New York Times" susţine că SUA ar putea de asemenea să renunţe la noile tarife vamale impuse de administraţia Trump pentru importurile de produse chineze, în contextul războiului comercial cu Beijingului.

Aceste măsuri sunt deocamdată în stadiul de analiză, iar responsabilii care au avut această idee nu au solicitat încă opinia preşedintelui Donald Trump, care la rândul său are nevoie de aprobarea Congresului, au precizat cele două publicaţii.

"Reducerea impozitelor pe salarii nu este analizată în acest moment", a reacţionat Casa Albă după informaţiile publicate în "Washington Post".

Impozitele pe salarii în SUA au fost reduse în mod temporar în 2011 şi 2012, în mandatul preşedintelui Barack Obama, în ideea de a încerca scoaterea economiei americane din stagnarea care a urmat crizei financiare globale din 2008.

"Motorul" Europei intră în recesiune în toamnă

În cazul Germaniei, recesiunea s-ar putea instala și mai devreme. Banca centrală a Germaniei (Bundesbank) a avertizat luni că prima economie a Europei ar putea să intre în recesiune în trimestrul al treilea, ca urmare a unei contracţii semnificative a producţiei industriale.

"Economia ar putea să se contracte din nou în trimestrul al treilea", a apreciat Bundesbank în raportul său lunar.

Perioada iulie-septembrie ar fi al doilea trimestru consecutiv de contracţie a economiei germane, definiţia obişnuită a recesiunii, după un declin de 0,1% în perioada aprilie-iunie 2019.

"Principalul motiv pentru acest lucru este continuarea încetinirii în industrie", susţine Bundesbank, menţionând un declin semnificativ al comenzilor şi diminuarea încrederii în rândul companiilor manufacturiere. Chiar dacă consumul intern continuă să sprijine economia germană, piaţa muncii dă deja semne de slăbiciune iar încrederea în sectorul serviciilor este deja în scădere", a adăugat Bundesbank.

Până la începutul acestei luni, economiştii mizau în cazul Germaniei pe o creştere de 0,2% în acest trimestru. Între timp, însă, o serie de instituţii importante precum Deutsche Bank şi-au revizuit estimările. Principala îngrijorare pentru mulţi analişti este că tensiunile comerciale globale vor agrava problemele din sectorul manufacturier şi eventual se vor extinde şi asupra sectorului serviciilor.

Chiar dacă până acum, autorităţile germane au respins ideea de a stimula cheltuielile publice pentru a contracara încetinirea economiei, ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, a spus că Berlinul are spaţiul fiscal de rezervă necesar pentru a contracara orice criză economică viitoare. Scholz a spus că criza financiară globală din 2008/2009 a costat Germania aproximativ 50 miliarde euro iar, dacă va fi nevoie, Guvernul de la Berlin ar putea aloca din nou această sumă.