Ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, a declarat că bancile sunt pregătite să-și mute sediile în alte zone, dacă situația din Catalonia se înrăutățește.  

Sabadell, a doua cea mai mare bancă din regiune, a organizat o întâlnire de urgență a boardului pentru a discuta despre o potențială relocare.

De asemenea, CaixaBank ia în calcul o relocare temporară la sediul social din Insulele Baleare, dacă autoritățile catalane insistă să obțină independența, scrie El Mundo, citat de Bloomberg.

Băncile catalane CaixaBank şi Banco de Sabadell înregistrau, miercuri deprecieri de 6,22% şi 6,34% pe bursa de la Madid, cele mai mari pierderi de mai bine de un an. Criza din Barcelona se reflectă deja pe bursa spaniolă, indicele Ibex 35 depreciindu-se, miercuri, cu 2,30 miercuri.

Încercând să tempereze din temeri, ministrul spaniol al Economiei i-a asigurat pe clienții băncilor catalane și pe oamenii de afaceri din regiune că banii lor sunt în siguranță, dar a criticat mișscarea separatist din Catalonia care vrea să rupă regiunea de Spania.

“Băncile catalane sunt banci spaniole și bănci europene, sunt solide și clienții lpr nu au de ce să se teamă”, a spus Luis de Guindos, la o conferință la Madrid.

Curtea Constituţională spaniolă interzice sesiunea de luni a Parlamentului catalan

Curtea Constituţională spaniolă a suspendat temporar, joi, sesiunea Parlamentului regional al Cataloniei prevăzută luni, într-o încercare de a împiedica o eventuală declarare a independenţei regiunii, relatează BBC News. Membrii Parlamentului urmau să decidă prin vot secesiunea de Spania.

O asemenea decizie ar reprezenta o ”încălcare a Constituţiei”, subliniază Curtea.

Grupul socialist din cadrul Parlamentului regional - în care separatiştii deţin o majoritate fragilă - a îndemnat la blocarea sesiunii de luni, scrie AP.

Alţi membri ai Parlamentului regional au avertizat, de asemenea, că sesiunea ar fi ilegală, deoarece urmează să discute rezultatele referendumului din weekend care a fost şi el suspendat de Curtea Constituţională.

Acest referendum pe tema determinării ilegal care a avut loc duminică a provocat cea mai gravă criză politică din Spania ultimilor ani.

Premierul spaniol Mario Rajoy a îndemnat anterior Guvernul regional să nu declare independenţa Cataloniei faţă de Spania, după referendumul pe tema autodeterminării ilegal de duminică.

Preşedintele regiunii Catalonia Carles Puidgemont a anunţat că ar putea să declare independenţa regiunii la începutul săptămânii viitoare.

Separatiștii îl sfidează pe rege

Liderii separatişti din Catalonia au relansat miza, miercuri, anunţând că vor proclama independenţa în zilele următoare, în pofida avertismentelor fără precedent ale regelui Felipe al VI-lea, care i-a acuzat să şi-au demonstrat ”lipsa de loialitate”.

După ”referendumul de autodeterminare” ilegal organizat duminică în Catalonia, marcat de violenţe ale poliţiei, Madridul şi Barcelona au continuat să ridice tonul. În această criză - cea mai gravă de la puciul eşuat din 1981 - niciuna dintre cele două tabere nu este dispusă să cedeze teren.

Galvanizată de referendum, greva generală şi manifestaţiile în masă au scos în stradă, marţi, 700.000 de persoane la Barcelona, împotriva violenţelor.

Preşedintele catalan Carles Puigdemont a dat asigurări că Guvernul său se pregăteşte să declare independenţa ”la sfârşitul săptămânii sau la începutul săptămânii viitoare”.

”Vom declara independenţa la 48 de ore după numărarea rezultatelor oficiale” ale referendumului, a anunţat el într-un interviu pentru BBC.

Madridul vrea să preia controlul instituțiilor catalane

Rajoy, care a păstrat tăcerea de duminică seara, nu a reacţionat miercuri. Însă ar putea să invoce articolul 155 al Constituţiei, care nu a mai fost utilizat vreodată şi care permite o preluare a controlului asupra instituţiilor catalane.

Un grup de catalani care se opun independenţei, susţinut de Partidul Popular (PP, conservator), aflat a putere la Madrid, i-a îndemnat ”pe toţi catalanii care nu sunt de acord” să manifesteze duminică la Barcelona.

la rândul său, un purtător de cuvânt al Guvernului catalan, Jordi Turull, l-a acuzat pe rege că a ”aruncat ulei pe foc” prin discursul său.

Prima reacţie a statului după alocuţiunea regală a fost convocarea ”în vederea inculpării” a şefului poliţiei catalane Josep Lluis Trapero, a unei subalterne a acestuia şi liderilor principalelor două asociaţii separatiste, în cadrul unei ”anchete de răzvrătire”.

O mare majoritate a catalanilor - 80% potrivit sondajelor - doreşte un referendum legal. În schimb, ei sunt împărţiţi pe tema secesiunii. Ultimul sondaj al autorităţilor catalane, publicat în iulie, arăta că adversarii independenţei erau în continuare mai numeroşi decât susţinătorii acesteia (49,4% la 41,1%).

Însă violenţele poliţiştilor au adâncit prăpastia între Madrid şi această regiune în care trăiesc 16% dintre spanioli, iar discursul regelui a fost primit rău la Barcelona.