Sindicate catalane au convocat greva menită să exprimă furia publică faţă de violenţele poliţiei spaniole care au pătat referendumul organizat duminică pe tema independenţei regiunii.

Cel puţin 24 de baraje rutiere au fost semnalate în întreaga Catalonie, care provocau ambuteiaje importante.

Portul Barcelona a intrat în grevă, potrivit unei surse sindicale. Însă Aeroportul El Prat din capitala catalană şi traxiurile operau în mod normal.

Numeroase întreprinderi mici din întreaga regiune au rămas închise marţi. Şcoli, universităţi şi serviciile medicale au rămas de asemenea închise sau operau la un nivel minim.

Această grevă generală a fost convocată în semn de protest faţă de ”grava încălcare a drepturilor şi libertăţilor” în cursul consultării de duminică.

Citește și: De la cea mai bogată regiune a Spaniei la stat suveran sărac. Riscurile economice ale independenței Cataloniei

Aproape 900 de persoane au fost rănite de forţele de ordine spaniole care au încercat să împiedice votul într-un referendum declarat ilegal de Guvernul de la Madrid. Treizeci şi trei de poliţiști au fost de asemenea răniţi în acest eviolenţe, duminică, potrivit unor oficiali catalani în domeniul sănătăţii.

Însă peste 2,2 milioane de persoane au votat, în pofida acestor eforturi şi violenţe. Guvernul catalan a anunţat că 90% dintre votanţi s-au pronunţat în favoarea independenţei, dar rezultatul nu a fost anunţat încă în mod oficial.

Prezenţa la urne a fost de 42%, ceea ce ar putea să slăbească poziţia preşedintelui regiunii Carles Puigdemont.

Mai mult populism decât separatism

Furia şi suferinţa - palpabile în prezent în Catalonia - ar fi interpretate în mod greşit dacă ar fi considerate o expresie a unităţii politice, scrie Katya Adler de la BBC, subliniind că locuitorii regiunii sunt mai împărţiţi ca nicodată în problema independenţei.

Ceea ce-i uneşte pe catalani în prezent sunt o mânie şi un restentiment înverşunate faţă de încăpăţânarea Guvernului spaniol al premierului Mariano Rajoy, căruia îi reproşează o aroganţă madrilenă, brutalitatea şi o lipsă de respect faţă de drepturile individuale, apreciază ea.

Este vorba mai puţin de separatism decât de populism, un sentiment naţionalist împotriva establishmentul a la Catalonia, analizează Adler.

Liderii politici caută, în paralel, să găsească o cale înainte. Puigdemont a anunţat că vrea o nouă înţelegere cu Guvernul central de la Madrid, însă Executivul spaniol a avertizat că ar putea suspenda autonomia acestei regiuni bogate din nord-estul ţării.

Având în vedere haosul care a marcat consultare, nivelul participării la vot şi rezultatul anunţat ar trebui luate cu circumspecţie, avertizează Tom Burridge de la BBC, aflat la Barcelona.

Premierul spaniol Mariano Rajoy a denunţat referendum drept o ”batjocorire” a democraţiei. El a discutat luni seara cu Pedro Sánchez, liderul Partidului Socialist (PSOE), principala formaţiune de opoziţie, şi cu Albert Rivera, liderul Partidului Ciudadanos (centru).

Liderul socialiştilor l-a îndemnat pe Rajoy să poate ”imediat” negocieri cu Puigdemont , iar Rivera a îndemnat madridul să invoce articolul 155 al Constituţiei în vederea suspendării largii autonomii a Cataloniei.

Puigdemont a îndemnat comunitatea internaţională să ajute la o mediere între cele două părţi. Însă Comisia Europeană a catalogat această criză drept o ”problemă internă” a Spaniei şi a îndemnat să fie soluţionată conform ordinii constituţionale spaniole.