Monte dei Paschi di Siena, considerata cea mai slaba institutie din randul marilor banci din Uniunea Europeana, trebuie sa isi curete bilantul de creditele neperformante si in paralel sa stranga cinci miliarde de euro pana la finele acestei luni, in caz contrar urmand sa fie restructurata de organismele europene de reglementare.

Insa sperantele bancii ca va putea sa stranga fonduri de la investitori privati incep sa se risipeasca, iar un eventual faliment al Monte dei Paschi di Siena ar zgudui sistemul bancar italian.

In cazul in care planul de recapitalizare al Monte dei Paschi di Siena va esua, noul Guvern condus de Paolo Gentiloni ar putea sa se reuneasca saptamana aceasta pentru a emite un decret de urgenta vizand injectarea de capital public. Insa interventia statului ar putea fi un subiect delicat avand in vedere ca, in conformitate cu noile prevederi europene privind ajutoarele de stat acordate bancilor, investitorii trebuie sa suporte unele pierderi inainte ca banca sa poata primi bani de la stat.

Aprobarea parlamentara pentru planul Guvernului de 20 de miliarde de euro era necesara pentru a permite statului Italian sa contracteze noi datorii. Povara datoriei publice a Italiei, echivalenta cu 133% din PIB, este a doua ca marime din zona euro dupa cea a Greciei.

In conformitate cu masura adoptata miercuri de Parlamentul de la Roma, statul poate imprumuta bani pentru a oferi "un nivel adecvat de lichiditate in sistemul bancar" si a consolida capitalul bancilor prin "subscrierea de noi actiuni".

Inaintea votului din Parlament, ministrul italian al Economiei, Pier Carlo Padoan, a promis ca ii va proteja pe micii investitori de pierderi. "Impactul asupra deponentilor, in situatia in care va avea loc o interventie a statului, va fi absolut minimal sau non-existent" a spus Padoan in fata parlamentarilor.

Un eventual faliment al Monte dei Paschi, cea mai veche banca din lume, ar pune in pericol economiile a zeci de mii de italieni si, de asemenea, ar avea repercusiuni asupra intregului sector bancar italian, care are credite neperformante de 360 de miliarde de euro, aproape o treime din totalul intregii zone euro.