Madridul a fost fortat sa suporte cele mai mari costuri de imprumut incepand din 1997 la vanzarea unor obligatiuni pe zece ani in valoare de 3,6 miliarde de euro, iar randamentul mediu a urcat la 6,975%, cu 1,5 puncte procentuale peste media licitatiilor din acest an.

Randamentul maxim acceptat de guvernul spaniol a fost de 7,088%. In 1997, Spania a acceptat un randament de 7,26% pentru obligatiuni pe zece ani.

Randamentul mediu platit de Spania este foarte aproape de pragul psihologic de 7%, care a fortat Grecia, Irlanda si Portugalia sa ceara ajutor financiar extern. Drept urmare, euro s-a depreciat pe pietele valutare.

Franta nu a fost lovita la fel de puternic de neincrederea investitorilor, dar a trebuit din nou sa plateasca mai mult pentru a rostogoli o datorie de 7 miliarde de euro. Temerile ca a doua mare economie a zonei euro ar putea fi atrasa in vartej au urcat criza la un nou nivel in aceasta saptamana.

Guvernul de la Paris are un randament mediu de 1,85% pentru titlurile pe doi ani, fata de 1,31% in octombrie, respectiv de 2,44% pentru obligatiunile scadente in 2015, fata de 1,96% la ultima licitatie.

Premierul italian Mario Monti va prezenta joi, 17 noiembrie, masurile de austeritate care ar trebui sa scoata Italia din criza datoriilor. Monti va anunta programul inaintea senatului italian, care trebuie sa acorde noului executiv un vot de incredere.

Intrucat costurile de imprumut ale Italiei sunt deja la un nivel nesustenabil, Monti va trebui sa calmeze rapid pietele financiare, pentru ca Italia are de refinantat datorii de circa 200 de miliarde de euro pana la sfarsitul lunii aprilie.

Oricat de dure ar fi masurile de austeritate adoptate de Grecia, Italia, Spania sau Franta, este putin probabil ca pietele financiare sa fie convinse fara actiuni dramatice pe termen scurt, precum implicarea Bancii Centrale Europene, noteaza Reuters.