Islanda a adoptat, zilele trecute, un nou program de relansare economica, anuntat de ministrul Economiei Árni Páll Árnason, plan care are scopul de a duce la cresterea economica sustenabila, bazat pe investitii si pe productie.

In urma cu trei ani, Islanda era prima tara din lume care intra in criza ce urma sa se intinda la nivel mondial, dar planul de relansare economica arata cat de mult s-au schimbat lucrurile in ultimii ani.

Business Insider face un istoric al prabusirii si renasterii Islandei si prezinta invatamintele pe care Europa ar trebui sa si le insuseasca din falimentul micului stat nordic.

In 2008, bancile din Islanda au devenit insolvente, pentru ca erau datoare cu de peste 6 ori PIB-ul tarii, iar cand pietele financiare au inghetat imprumuturile, acestea nu au reusit sa-si plateasca creditele la randul lor.

In consecinta, bancile au intrat in incapacitate de plata, fiind datoare mai mult de 85 de miliarde de dolari. Iar statul nu a finantat institutiile bancare din taxele contribuabililor, ci le-a lasat sa dea faliment. Statul a transferat, totodata, creditele populatiei si depozitele in banci noi, dar nu a transferat si activele straine si datoriile.

In acelasi timp, in cadrul a doua referendumuri, populatia a interzis statului sa plateasca datoriile catre creditorii straini care pierdusera bani in falimentul bancilor islandeze.

In consecinta, Islanda se judeca acum cu Marea Britanie si Olanda, pentru plata a 6 miliarde de dolari, pe care cetatenii celor doua tari ii aveau in bancile islandeze (convinsi de dobanzile mari platite la depozite), bani pe care statul nu i-a garantat.

In ciuda acestui fapt, prima tara care a cunoscut criza economica mondiala se asteapta la o revenire economica spectaculoasa. Pentru 2012, autoritatile de la Reykjavík se asteapta la o crestere economica de 3% si la excedent bugetar, in 2013.

Prin urmare, intrarea tarii in incapacitate de plata nu a adus o catastrofa. Indicatorii economici ai Islandei sunt acum mai buni ca cei ai tarilor care au primit pachete de salvare de la FMI si UE. Produsul Intern Brut al tarii s-a contractat in ultimii patru ani, in medie, cu doar 0,75% pe an.

Somajul a fost, de asemenea, o problema cu care autoritatile de la Reykjavík s-au descurcat foarte bine. In Islanda, rata somajului este de 5,8%, in timp ce Irlanda are 14%, Grecia, 15% si Portugalia, 12%.

In acest context, mai multi economisti au sugerat ca Irlanda si Grecia ar trebui sa lase bancile sa dea faliment. Castigatorul Nobelului pentru economie, Joseph Stiglitiz, spune ca Islanda a facut ceea ce a trebuit, asigurandu-se ca sistemul de plati continua sa functioneze, in timp ce creditorii, si nu platitorii de taxe, au pierdut in urma falimentului bancilor.

Pe termen scurt, insa, oamenii au avut de suferit. Coroana islandeza s-a prabusit, ceea ce a dus la cresterea brusca a preturilor, iar cei care aveau credite in valuta s-au trezit cu rate duble sau chiar triple. In acelasi timp, veniturile s-au micsorat, iar islandezii au iesit, nemultumiti, in strada, ceea ce a dus la rasturnarea Guvernului.

Europa ar trebui sa fie, insa, atenta, daca vede in Islanda un model, pentru ca statul din nordul Europei are particularitatile sale. In primul rand, Islanda este o tara foarte mica, cu o populatie de doar 329.000 de locuitori. In acelasi timp, spre deosebire de Grecia sau Portugalia, Islanda are propria moneda nationala, fapt care ii permite s-o devalorizeze, ceea ce statele din zona euro nu pot face.

„Oamenii trebuie sa fie atenti atunci cand fac comparatii intre Islanda, pe de o parte, si Grecia, Portugalia, Irlanda sau Spania, pe de alta parte. Islanda nu a avut posibilitatea sa salveze bancile. Incercarea de a da Islanda ca exemplu in criza datoriilor din zona euro este iresponsabila”, a declarat ministrul islandez de Finante, Steingrimur J. Sigfusson.

Dar cu toate problemele din zona euro, seful bancii centrale din Islanda a declarat recent ca statul este in continuare interesat sa intre in UE si sa adopte moneda unica. Islanda este stat candidat la UE din 2009.

Iar majoritatea islandezilor considera ca viitorul nu poate fi decat unul stralucitor. Un bancher spunea recent ca, avand in vedere nivelul ridicat de educatie, resursele naturale bogate si infrastructura dezvoltata, Islanda va deveni in curand un „rai al investitiilor”.

Citeste si:

Liber la munca in nordul Europei. Islanda a ridicat restrictiile pentru lucratorii romani

Daca UE se clatina, sa facem alta. 5 state europene vor sa se grupeze intr-o noua Uniune

Statul care isi schimba Constitutia pe Facebook