Uniunea Europeană a suspendat în luna martie aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut.

După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei.

Nivelul mediu al datoriei zonei euro ca procent din PIB va fi de 103% - 104% la finalul anului viitor. "Trebuie să ţinem cont de acest nou scenariu", a afirmat Paolo Gentiloni la postul italian de televiziune RAI, potrivit Agerpres.

Acesta anunţase luna trecută că normele Uniunii Europene care impun limite cu privire la creşterea deficitului bugetar şi plafonează nivelul de îndatorare al statelor membre vor rămâne suspendate şi anul viitor, pentru a putea susţine măsurile de relansare a economiei din recesiunea provocată de pandemie.

Conform previziunilor de toamnă publicate luna aceasta de Comisia Europeană, deficitele publice ar urma să crească în mod semnificativ în UE în acest an, având în vedere majorarea cheltuielilor sociale şi reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecinţă a măsurilor de politică excepţionale menite să sprijine economia, precum şi a existenţei stabilizatorilor automaţi.

CE estimează că deficitul public agregat al zonei euro va creşte de la 0,6% din PIB în 2019 la aproximativ 8,8% din PIB în 2020, înainte de a scădea la 6,4% din PIB în 2021 şi la 4,7% din PIB în 2022.

Reflectând creşterea deficitelor, Comisia Europeană previzionează că ponderea datoriei în PIB la nivel agregat din zona euro va creşte de la 85,9% din PIB în 2019 la 101,7% din PIB în 2020, 102,3% din PIB în 2021 şi 102,6% din PIB în 2022.