Aproape 400 de milioane de alegatori sunt chemati la urne in cele 28 de state UE pentru desemnarea celor 751 de deputati ai Parlamentului European, pentru un mandat de cinci ani. Rezultatul alegerilor va depinde in mare parte de rata participarii la vot. In 2009, alegerile europene au mobilizat doar 43 la suta dintre alegatori, iar un nou record de absenteism ar putea fi atins in acest an.

Criza economica si financiara a franat cresterea economica si a dus la o explozie a somajului in Europa, ceea ce a afectat considerabil imaginea institutiilor europene. "Este vina Bruxellesului", a devenit un leitmotiv si un argument folosit fara incetare de partidele eurosceptice, aflate in pozitii de forta in Franta, Marea Britanie, Olanda si Italia.

Partidele eurosceptice au facut front comun si pentru a denunta imigratia in Europa. Cel mai recent scandal pe aceasta tema a fost provocat de Jean-Marie Le Pen, eurodeputat in exercitiu si presedinte de onoare al Frontului National francez, care a evocat folosirea viruslui Ebola "pentru rezolvarea problemelor in trei luni".

Alegatorii din Olanda vor fi primii care voteaza joi dimineata, urmati de britanici. Italienii vor incheia scrutinul, in conditiile in care birourile de vot se vor inchide in Peninsula la ora locala 23.00 (00.00, ora Romaniei).

Primele estimari in legatura cu componenta noului Parlament European sunt asteptate duminica in jurul orei 20.00 GMT (23.00, ora Romaniei), iar primele rezultate la putin timp dupa inchiderea votului in Italia.

Site-ul PollWatch, care compileaza sondajele realizate in cele 28 de state UE, crediteaza grupul Partidului Popular European (dreapta conservatoare si centru-dreapta) cu un usor avans, cu 271 de mandate (cu 58 mai putin decat in 2009) fata de 201 pentru socialisti (mai mult cu sapte mandate).

Euroscepticii isi confirma ascensiunea, cu un total de aproape o suta de mandate, ceea ce inseamna de trei ori mai mult decat cele detinute in actualul Parlament.

Miscarea este foarte eterogena si include formatiuni precum UKIP, condusa de britanicul Nigel Farage, liderul grupului Europa Libertatii si a Democratiei din actualul Parlament European, si o serie de alte partide de extrema-dreapta, precum Frontul National din Franta si Partidul Libertatii (PVV) din Olanda, alaturi de formatiuni ultranationaliste, precum Jobbik, din Ungaria, inclusiv neonaziste, precum Zori Aurii din Grecia, dar si populiste, precum Miscarea Cinci Stele a lui Beppe Grillo, din Italia, deocamdata aceste formatiuni nefiind afiliate.

Prima sarcina a noului Parlament va fi alegerea viitorului presedinte al Comisiei Europene. Principalele partide europene si-au desemnat candidatii. Luxemburghezul Jean-Claude Juncker din partea conservatorilor si germanul Martin Schulz, din partea socialistilor, sunt considerati favoriti. Cel care va fi ales va fi insa nevoit sa-si asigure votul a cel putin 376 de eurodeputati, ceea ce va fi posibil doar cu pretul unei aliante intre principalele doua partide de dreapta si stanga moderata, eventual cu sustinerea liberalilor.

In absenta unei majoritati clare, sefii de stat si de guvern din statele UE, care au pastrat prerogativa numirii presedintelui Comisiei Europene, ar putea desemna o personalitate care nu s-a aflat in cursa electorala. In acest caz, eurodeputatii vor avea posibilitatea sa respinga propunerea in sesiunea programata la jumatatea lunii iulie, la Strasbourg, dar, in eventualitatea unui astfel de scenariu, vor declansa o criza institutionala.