O decizie a Rusiei de a continua cu tranzitul gazului către Uniunea Europeană prin Ucraina după construirea gazoductului Nord Stream 2 ar putea fi luată, dar din raţiuni economice şi nu politice,  declarat ministrul de Externe al Rusiei, Sergei Lavrov, scrie Politico, potrivit News.ro.

„Nu ne deranjează să continuăm cu o parte a tranzitului prin Ucraina, dar trebuie să fie fezabil din punct de vedere economic şi nu impus politic”, a afirmat Lavrov, într-un discurs rostit în prezenţa ministrului de Externe german Heiko Maas la Moscova.

Comentariile lui Lavrov vin după ce cancelarul german ngela Merkel a declarat luna trecută că gazoductul Nord Stream 2 nu poate fi construit „fără a şti cu exactitate viitorul rol al Ucrainei”.

“Nu este posibil ca Ucraina să nu aibă nicio importanţă în tranzitul de gaz din cauza (gazoductului) Nord Stream”, spunea cancelarul german în aprilie, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.

Întrebat dacă Berlinul susţine Nord Stream 2, Maas a răspuns scurt cu „da” şi a descris gazoductul ca fiind „un proiect comercial privat”.

Lavrov a afirmat că Rusia „este pregătită de consultări cu Ucraina ... şi am spus acest lucru colegilor noştri germani”.

Acest gazoduct, criticat de unele ţări membre ale Uniunii Europene (UE) şi de Kiev, ar urma să permită ca mai mult gaz rusesc să ajungă direct în Germania, prin Marea Baltică, ocolind Ucraina, care ar fi privată de drepturile de tranzit plătite de Moscova. Ucraina va pierde, astfel, miliarde de euro în taxe de tranzit dacă Gazprom va alege să ocolească teritoriul ţării ca rută de tranzit din 2019.

Germania a susţinut multă vreme că Nord Stream 2 este un proiect strict 'comercial' şi a ridicat la sfârşitul lui martie ultimele obstacole în calea construcţiei şi exploatării gazoductului rus în apele sale teritoriale.

Anunţul neaşteptat al cancelarului german de luna trecută lasă să se întrevadă un nou litigiu cu Moscova, în timp ce tensiunile ruso-occidentale nu au încetat să se amplifice în ultimii ani, în special din cauza conflictului din Estul Ucrainei, în care regimul de la Kiev luptă împotriva separatiştilor proruşi.