Presedintele Consiliului italian urmeaza sa-i intampine in jurul orei locale 16:00 (14:00 GMT) la Napoli pe cancelarul german Angela Merkel si pe presedintele francez Francois Hollande, inainte de a-i insoti pe micuta insula Ventotene, din Marea Tireniana, intre Roma si Napoli.

Acolo, cei trei conducatori europeni se vor reculege la mormantul lui Altiero Spinelli, autorul unei pledoarii pentru o Europa federala, asa-numitul "Manifest de la Ventotene".

Ei vor fi apoi transportati pe portavionul Garibaldi, nava amiral a marinei militare italiene, pentru un dineu de lucru in cursul serii.

Decizia britanica de a parasi UE, "Brexit", si consecintele sale asupra viitorului Uniunii Europene i-au reunit foarte repede pe conducatorii francez, italian si german. In cursul mini-summit precedent, la Berlin, in 27 iunie, ei lansasera un apel pentru o "noua impulsionare" in favoarea Europei.

Reintalnirea lor luni, pe Mediterana, intervine cu trei saptamani inaintea unui summit european extraordinar, prevazut pentru 16 septembrie la Bratislava si convocat dupa Brexit.

Decizia britanica de a parasi UE "este o infrangere politica" pentru Europa si trebuie sa reprezinte "un imens apel la trezire" pentru UE, care trebuie sa se reformeze rapid, a afirmat Renzi la sfarsitul lunii iulie.

Italia propune un "Schengen al securitatii” pentru combaterea terorismului

Pentru a raspunde acestei provocari, Franta si Italia preconizeaza o mai puternica integrare europeana, in special in materie de securitate si de aparare. "Aceasta va fi una dintre lectiile pe care le vom avea de tras din Brexit, impulsionarea pe care o vom avea de dat" constructiei europene, declarase astfel presedintele francez in iulie la Lisabona, prima etapa a unui mini-turneu european "post-Brexit" al lui Hollande.

Ideea unui "Schengen al securitatii pentru a raspunde terorismului" a mai fost aparata de asemenea de guvernul italian. Intr-un editorial comun, publicat in 11 august, ministrul apararii Roberta Pinotti si cel al afacerilor externe Paolo Gentiloni au preconizat crearea unei "forte multinationale europene" pentru misiuni speciale, sub comandament unic.

Franta a sugerat, la randul sau, ideea unei finantari europene pentru a sustine aceste proiecte comune in domeniul militar. "Asupra acestui subiect, trebuie ca Europa sa capete o autonomie strategica", s-a comunicat la Paris.

Parisul doreste astfel instituirea rapida a unui corp european de graniceri pentru a intari frontierele externe ale UE si a le face mai ermetice.

Angela Merkel, a carei popularitate este in scadere dupa afluxul de migranti in Germania, este pe aceeasi linie cu Renzi, care constata cu neliniste ca numarul migrantilor creste in fiecare saptamana in Peninsula italiana.

Parisul vrea mai multi bani in transporturi, modernizarea digitala si cercetare

Cei trei lideri vor aborda si aspecte economice. Presedintele francez a sugerat deja dublarea in cinci ani a planului Juncker (315 miliarde din 2015 pana in 2018), in transporturile proprii, modernizarea digitala si cercetare. Renzi este favorabil la randul sau utilizarii unei parti din aceste fonduri pentru a favoriza cultura in Europa.

Dar seful guvernului italian vrea mai ales sa-si convinga colegii - incepand cu cancelarul german - sa puna capat unei Europe "contabilizate" intr-un moment in care populistii castiga teren peste tot.

Matteo Renzi denunta astfel austeritatea si echilibrul conturilor publice ca singurul orizont in Europa si solicita, in special Frantei, mai multe investitii si flexibilitate in materie de disciplina bugetara.

Angela Merkel se arata in schimb mult mai circumspecta fata de aceste proiecte si, in general, in fata oricarui raspuns "federalist" crizei declansate de Brexit. Si aceasta cu atat mai mult, cu cat alegerile legislative sunt prevazute pentru anul viitor in Germania.

Franta intra si ea in perioada electorala inaintea alegerilor prezidentiale de anul viitor si multi se tem ca situatia anterioara va ramane in continuare neschimbata.

Acest mini-summit reuneste "trei lideri slabiti, confruntati cu dificultati interne si aflati in fata unor schimbari electorale iminente, si care au deci marje de manevra foarte restranse", scria duminica editorialistul de la Sole24Ore, cotidian economic italian.