Ministru: "Danemarca nu isi mai poate permite actualul model social, cu care s-a obisnuit"
Copenhaga, Danemarca. Sursa foto: Mediafax
Danemarca nu isi mai poate permite cheltuielile sociale cu care sunt obisnuiti cetatenii, din cauza unei cresteri economice mai slabe si deficitului bugetar in crestere, a declarat, vineri, ministrul danez al Finantelor, Bjarne Corydon. Oficialul a lansat un apel pentru modernizarea statului social, potrivit Bloomberg.
"Traim intr-o lume unde competitia pentru locuri de munca este globala. Orice ministru de Finante care vrea sa fie luat in serios trebuie sa recunoasca aceasta realitate. Se impune modernizarea statului social", a declarat oficialul, intr-un interviu acordat Bloomberg, preluat de Mediafax.
Danemarca a revizuit in scadere prognoza de crestere economica pentru acest an, dupa o contractie de 0,2% in primul semestru, si trebie sa reduca cheltuielile sociale pentru a nu pierde respectul investitorilor, a afirmat Corydon.
Obisnuiti cu ajutoare de somaj generoase si servicii de educatie si de sanatate finantate de stat, asemenea suedezilor si norvegienilor, danezii trebuie sa invete ca aceste privilegii au costul lor, a continuat oficialul.
"Am putea cheltui mai mult daca am fi dispusi sa platim pretul. Insa pretul ar fi sa generam neincredere si incertitudine", spune ministrul, care considera ca principala provocare pentru Danemarca este sa se asigure ca transferurile sociale nu afecteaza capacitatea economiei de a concura cu tari unde se munceste mai mult la costuri mai mici.
In perioada 2000-2012, numarul mediu de ore de munca a scazut in Danemarca cu 8%, potrivit Organizatiei pentru Cooperare si Dezvolare Economica (OCDE). Danezii au muncit anul trecut in medie 1.431 de ore, cu 24% mai putin fata de media statelor dezvoltate din OCDE. In acelasi timp, costul fortei de munca a crescut cu 30% in Danemarca, fata de o crestere de numai 11% in principalele tari concurente, potrivit OCDE.
Salariile danezilor n-au scazut suficient in anii de criza
Economia daneza, cu un PIB de 320 miliarde de dolari, a scazut cu 0,5% anul trecut si se resimte dupa incheierea unui boom imobiliar prelungit. Preturile locuintelor au scazut cu aproximativ 20% fata de varful atins in 2007, in timp ce salariile nu au scazut suficient de mult pentru a asigura competitivitatea economiei, se arata intr-un raport OCDE.
In medie, danezii lucreaza mai putin si castiga mai mult fata de cetatenii altor tari cu economii dezvoltate, in timp ce unii someri din Danemarca primesc ajutoare mai mari decat salariile lucratorilor necalificati sau cu pregatire redusa.
Un raport prezentat marti de ministerul danez al Economiei arata ca aproximativ 250.000 de danezi nu sunt "stimulati economic" sa renunte la ajutoarele de somaj si sa-si gaseasca un loc de munca. Numarul total de angajati din Danemarca, cu norma intreaga si cu jumatate de norma, este de 2,64 milioane de persoane, potrivit institutului national de statistica.
Corydon respinge ipoteza ca statul social nu isi poate face loc intr-o economie mondiala globalizata, in care fiecare danez concureaza cu un chinez sau un corean pentru locuri de munca. Minstrul crede insa ca guvernul trebuie sa invete sa aleaga ce servicii sociale trebuie sa finanteze.
"Statul social modern trebuie sa stabileasca prioritati dupa o noua metodologie si sa creeze cele mai bune conditii astfel incat populatia sa-si gaseasca de munca. Trebuie ca unele servicii sociale sa capete prioritate in detrimentul altora; educatia si sanatatea sunt pe primul loc", a explicat oficialul.
Coalitia de guvernare social-democrata, aflata la putere in Danemarca din anul 2011, a implementat o serie de masuri de austeritate, printre care limitarea ajutorului de somaj la doi ani, fata de patru ani anterior, sau cresterea numarului de ore de lucru in educatie fara o majorare a salariilor.
Masurile s-au dovedit nepopulare - coalitia a coborat semnificativ in sodaje si se afla acum cu 13 puncte procentuale in urma opozitiei. Numai 18,9% din alegatori mai sustin coalitia de guvernare, cel mai scazut scor electoral inregistrat de social-democrati in Danemarca din 1898. Urmatoarele alegeri generale sunt programate pentru 2015.
Guvernul a incercat sa revigoreze economia prin reducerea taxei pe profiturile companiilor si a altor contributii fiscale. Totodata, statul a aprobat un program de investitii de 7,8 miliarde de dolari pentru anul viitor, care include constructia de cai ferate, autostrazi si spitale.
Economia daneza a crescut in trimestrul al doilea cu 0,5% fata de primele trei luni ale anului, datorita revenirii exporturilor si investitiilor. Corydon vrea sa mentina investitiile publice la un nivel ridicat pentru a crea locuri de munca si s-a angajat sa ia masuri pentu a conserva ratingul de credit "AAA" al tarii.
Datoria publica a Danemarcei este de 45% din PIB, mai putin de jumatate fata de media zonei euro, iar costurile de finantare sunt aproape de minime istorice, mai reduse fata de cele inregistrate de Germania. Danemarca nu a trecut la moneda unica europeana.
Pe acelasi subiect: