Kiribati, un teritoriu format din mai multe insule aflate în Oceanul Pacific a fost dintotdeauna vulnerabil la creșterea nivelului mării. Însă fostul președinte Anote Tong a făcut și primul pas pentru a-și proteja poporul de furia apei.

In 2014, Tong a cumpărat o bucată de pământ în Fiji, unde să poată muta întreaga populație de 100.000 de oameni, atunci când pământul natal va fi înghițit de ape.

Si comunități din Fiji au, însă, au probleme cu creșterea nivelului mării. În 2014, locuitorii satului Vunidogoloa și-au abandonat casele și s-au mutat în altă parte a insulei, mai departe de coastă. 30 de case noi au fost construite pentru ei, precum și ferme de legume și de pescuit.

 Vunidogoloa a fost primul sat care a fost mutat în baza programului guvernamental al Republicii Insulelor Fiji, autoritățile având în vedere strămutarea populației din alte 30 de sate.

In 2016, cercetătorii australieni au descoperit că cinci insule din arhipelagul Insulelor Solomon au dispărut deja din cauza creșterii nivelului marii și a eroziunii. Atolul de corali Taro se află acum la doi metri sub nivelul marii, iar locuitorii au fost evacuate de mai multe ori în timpul unor tsunami-uri. În prezent, se lucrează la mutarea capitalei provinciei - Choiseul, pe un amplasament mai înalt, creându-se un nou oraș denumit Choiseul Bay Town.

La capătul celălat al Planetei, departe de insulele paradisiace din Pacific, cei 600 de locuitori din Shishmaref, un sat aflat pe o insulă din Alaska, se pregătesc să se mute, din cauza creșterii nivelului marii.

Locuitorii au luat decizia să se mute în urma unui referendum organizat în 2016, din cauza topirii ghețurilor, care le amenință casele. Aflați foarte aproape de Cercul Polar, locuitorii din Shishmaref sunt printre ultimii eschimosi care mai trăiesc în zonă.

Ultimele 29 de case care au mai rămas pe Insula Jean Charles, din sudul statului Louisiana, se scufundă în Golful Mexicului. Insula, care este locul de naștere al membrilor triburilor Biloxi-Chitimacha-Choctaw și United Houma Nation, s-a scufundat deja în proporție de 98%, începând din 1955.

La începutul anului 2016, guvernul american a aprobat o finanțare de 48 de milioane de dolari pentru relocarea locuitorilor de pe insula, iar în prezent aceștia sunt în plin proces de a alege un loc în care să se mute.

Florida va dispărea sub ape, până la sfârșitul secolului

Decizia președintelui Donald Trump de a retrage SUA din Acordul de la Paris, menit să țină creșterea temperaturii globale “mult sub” 2 grade Celsius față de nivelul preindustrial, a luat întreaga lume prin surprindere și a atras reacții dintre cele mai dure la nivel internațional. Iar efectele vor fi catastrofale, susțin oamenii de stiinta.

Cea mai periculoasă dintre consecințe este aceea că, după renunțarea la angajamentele luate în ceea ce privește limitarea emisiilor de carbon, “trei miliarde de tone de dioxid de carbon în plus vor fi eliberate în atmosfera”, sunt de părere oamenii de știință americani. Din păcate acest fapt va avea efecte asupra întregii lumi, iar încălzirea globală va accelera.

Administratia americană pentru Oceane estimează că “nivelul marii va crește cu un metru pe coasta orașului Miami, până în 2060, iar până la finele secolului aproape 1 milion de proprietăți din Florida vor fi înghite de ape. Pierderile se vor ridică undeva la 400 de miliarde de dolari”. Ironic, între proprietățile care se vor află sub ape va fi și complexul Măr-a-Lago, deținut de Donald Trump.

Multe țări din lume se confruntă deja cu grave schimbări climatice și fac eforturi susținute pentru a limita pagubele, însă contribuția lor este infimă și nu poate acoperi golul lăsat de SUA, prin retragerea din Acordul de la Paris.

Scenariu sumbru de la Banca Mondială: seceta, canicula și fenomenele meteo extreme, noua normaliate

Încalzirea climatică riscă să agraveze "considerabil" sărăcia pe glob, afectând recoltele agricole și amenințând securitatea alimentară a milioane de persoane, avertizează Banca Mondiala

 Seceta, canicula, acidificarea oceanelor, reducerea accesului la apă fac Banca Mondială să anticipeze un scenariu în care comunitatea internațională nu își va atinge obiectivul de limitare a creșterii temperaturii mondiale la plus 2 grade Celsius în raport cu epoca preindustrială, față de plus 0,8 grade Celsius în prezent.

Evenimente climatice "extreme" care au loc în prezent "o dată la un secol" ar putea deveni "nouă normă climatică", avertizează instituția, care trage un semnal de alarmă mai ales în privința a trei regiuni de pe glob: America Latină, Orientul Mijlociu și Europa de Est.

Potrivit scenariului negru al unei încălziri cu 4 grade Celsius, până la 80% din Orientul Mijlociu și America de Sud ar putea fi afectate de valuri de căldură de o amploare "fără precedent", cu riscul de a provoca vaste valuri de imigrație.