Masurile convenite, care includ reducerea dobanzilor la imprumuturile pentru Grecia la niveluri atat de reduse incat unele tari vor inregistra pierderi, ar trebui sa coboare nivelul de indatorare al statului elen la 124% din PIB in 2020, comparativ cu estimarea anterioara, de peste 140% din PIB, potrivit Financial Times.

Zona euro va elibera o transa de 34,4 miliarde de euro din programul de ajutor pentru Grecia, dupa aprobarea modificarilor de catre parlamentele nationale. Presedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a afirmat ca vizeaza o finalizare a platii pana la 13 decembrie.

Fonduri de 9,3 miliarde de euro, reprezentand transe de asemenea amanate, vor fi eliberate in trei etape in primul trimestru al anului urmator, in functie de indeplinirea unor tinte de reforma.

Mai multe elemente raman, inca, nefinalizate, inclusiv un program de rascumparare de obligatiuni ale statului elen, al carui succes este atat de incert, incat seful FMI, Christine Lagarde, a declarat ca Fondul nu va elibera contributia la ajutorul pentru Grecia pana la finalizarea tranzactiei.

Lagarde a minimalizat intarzierea, afirmand ca FMI si tarile euro au eliberat si in trecut transele pentru statul elen in momente diferite. Divergenta marcheaza, insa, tensiunile dintre Bruxelles si Washington, care au fortat oraganizarea summit-ului de marti, a treia reuniune care a discutat despre Grecia in tot atatea saptamani.

Fondul a presat pentru un acord care sa aduca indatorarea Greciei la 120% din PIB in 2020, obiectiv care ar forteaza guvernele din zona euro sa accepte unele pierderi pe finantarile acordate statului elen. Tarile creditoare, precum Germania, si Olanda, s-au opus.

In schimbul acceptarii unui procentaj mai ridicat in 2020, de 124% in loc de 120%, Lagarde a obtinut insa angajamentul reducerii indatorarii la un nivel "substantial sub" 110% in 2022, promisiune care ar putea forta tarile euro sa acorde noi concesii Greciei in viitor.

In centrul intelegerii pentru Grecia se afla reducerea dobanzilor pentru imprumuturile acordate Atenei. Pentru creditele primite de Grecia prin primul program de ajutor extern, de 110 miliarde de euro, rata dobanzii va fi coborata cu un punct procetnual, la numai 0,5 puncte procentuale peste nivelul de pe piata interbancara. Impactul asupra datoriei este de circa 2 miliarde de euro, echivalent cu 2 puncte procentuale din PIB in nivelul indatorarii din 2020.

Un al doilea element important este acordul tarilor din zona euro de a renunta la fonduri 7 miliarde de euro pe care ar fi trebuit sa le primeasca ca urmare a profitului inregistrat de Banca Centrala Europeana din investitiile in obligatiuni ale statului elen. Acesti bani vor fi transferati Greciei, cu un impact de 4,6 puncte procentuale de PIB in nivelul indatorarii din 2020.

O parte importanta a reducerii indatorarii ramane sa fie asigurata de programul de rascumparare a obligatiunilor elene, care se tranzactioneaza in prezent pe piata financiara la preturi mult sub valoarea nominala. Oficialii zonei euro au refuzat sa dea detalii, afirmand ca acestea ar putea conduce la cresterea preturilor, subminand astfel succesul planului.