"Este vorba practic de o variantă de război hibrid. Este folosit ca război hibrid de către Statele Unite", a spus Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă rusă TASS, scrie Agerpres.

Lucrările la gazoductul Nord Stream 2 au fost reluate la începutul lui decembrie, după ce au fost întrerupte timp de un an, a anunţat consorţiul Nord Stream 2 AG.

Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancţiona companiile angajate în acest proiect.

Proiectul Nord Stream 2 se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului, care susţine că va face din Germania "prizoniera" Rusiei, aşa cum a avertizat preşedintele Donald Trump în 2018. În schimb, Rusia acuză SUA că vor să blocheze proiectul pentru a-şi putea menţine livrările de gaz la preţuri mai mari pe piaţa europeană.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

SUA şi mai multe state europene se opun proiectului Nord Stream 2, susţinând că acesta va creşte dependenţa Europei de gazele naturale ruseşti şi va lipsi ţările de tranzit, precum Polonia şi Ucraina, de un instrument important de presiune în relaţia cu Moscova.

De asemenea, SUA, care dispune în prezent de rezerve importante de gaze naturale ca urmare a exploatării petrolului de şist, vrea să îşi majoreze exporturile de energie, inclusiv spre Germania, ţară a cărei industrie este puternic dependentă de importurile de energie din Rusia. Mai mulţi miniştri germani, inclusiv Olaf Scholz, au declarat în trecut că acesta este motivul pentru care Washingtonul se opune proiectului Nord Stream 2.

Germania a fost principalul susţinător european al acestei noi surse directe de gaze ruseşti trecând pe sub Marea Baltică, care s-ar adăuga primului gazoduct Nord Stream 1, operaţional deja din 2012. Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit anul trecut din cauza ameninţărilor cu sancţiunile SUA împotriva companiilor participante.