Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell).

Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei Nord Stream 2 sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit în decembrie 2019 din cauza ameninţărilor cu sancţiunile SUA împotriva companiilor participante.

"Intenţionăm să reluăm anul acesta activitatea, instalând conducte cu ajutorul unei nave, în Zona economică exclusivă a Germaniei", a informat consorţiul care dezvoltă proiectul, potrivit Agerpres.

Acesta nu a specificat despre ce navă este vorba dar a promis că va anunţa ulterior. Lucrările au fost oprite în decembrie trecut, după ce concernul elveţiano-olandez Allseas şi-a suspendat operaţiunile din cauza sancţiunilor americane care vizau companiile care pun la dispoziţie nave.

Presa rusă apreciază că două nave ruseşti, Akademik Cherskiy şi Fortuna, ar putea fi principalele candidate pentru instalarea conductelor.

Şi postul german de televiziune NDR a anunţat că în 5 decembrie vor fi reluate lucrările la ultima secţiune a gazoductului.

SUA şi mai multe state europene se opun proiectului Nord Stream 2, susţinând că acesta va creşte dependenţa Europei de gazele naturale ruseşti şi va lipsi ţările de tranzit, precum Polonia şi Ucraina, de un instrument important de presiune în relaţia cu Moscova.

De asemenea, Statele Unite, care dispun în prezent de rezerve importante de gaze naturale ca urmare a exploatării petrolului de şist, vor să îşi majoreze exporturile de energie, inclusiv spre Germania, ţară a cărei industrie este puternic dependentă de importurile de energie din Rusia, susţin analiştii.