Potrivit documentului intitulat “Regândirea regiunilor mai puţin dezvoltate” (Rethinking Lagging Regions), citat de Agerpres, "regiunile rămase în urmă" din Europa includ regiunile "cu venituri scăzute" din Europa Centrală şi de Est (CEE), multe din ele apropiindu-se rapid de "regiunile cu creştere redusă" din sudul Europei, care se confruntă cu stagnarea productivităţii şi şomaj ridicat.

În realitate, ierarhia economică a regiunilor europene este în grafic pentru a înregistra o schimbare majoră în următorul deceniu.

Ambele grupuri de "regiuni rămase în urmă" se confruntă, însă, cu dificultăţi comune care constrâng perspectivele de creştere pe termen lung, inclusiv un nivel scăzut al participării la piaţa forţei de muncă, transformări structurale incomplete şi deficienţe mari la instituţii şi calificări, susţine Banca Mondială.

În perioada 2005 - 2015, "regiunile cu creştere redusă" din sudul Europei au înregistrat un avans zero al PIB per capita, comparativ cu o medie anuală de 2,1% în UE.

În schimb, creşterea anuală medie în "regiunile cu venituri scăzute" din estul Europei a fost de 4,6%. Dacă aceste tendinţe vor persista, va fi o restructurare radicală a ierarhiei economice a regiunilor europene, regiunile "cu venituri scăzute" schimbându-şi poziţiile cu "regiunile cu creştere redusă" până în 2025.

Dar chiar şi în aceste grupe există o neomogenitate semnificativă.

Datele Băncii Mondiale arată că regiunile din Bulgaria şi Ungaria sunt pe o cale de convergenţă mai lentă decât regiunile din România şi Polonia, în timp ce regiunile din Portugalia au performanţe uşor mai bune decât alte "regiuni cu creştere redusă".

De asemenea, Grecia are o situaţie dificilă, având toate caracteristicile "regiunilor cu creştere redusă" dar la nivelul veniturilor este mult mai aproape de cele cu "venituri scăzute".

Bucureşti, Budapesta sau Varşovia pot concura cu Roma, Madrid sau Copenhaga

Bucureşti, Sofia, Budapesta şi Varşovia concurează cu aproape orice oraşe principale din Europa Occidentală, deşi disparităţile dintre oraşele principale şi secundare din ţările "cu venituri scăzute" rămân mult mai ridicate decât în orice alte părţi ale Europei, mai arată studiul citat.

Potrivit sursei citate, în ţările cel mai puţin dezvoltate din Europa, oraşe principale, cum ar fi Bratislava şi Bucureşti, seamănă mai mult cu Roma, Madrid sau Copenhaga decât cu orice altă parte a propriei lor ţări.

Raportul Băncii Mondiale arată că, în Europa, oraşele sunt motoarele de creştere, iar în România zonele urbane funcţionale (ZUF) ale Bucureştiului şi ale reşedinţelor de judeţ generează 90% din totalul veniturilor întreprinderilor.

În timp ce mai puţin de 16% din populaţia UE trăieşte în oraşele principale, acestea generează 23% din PIB-ul ţării. Mai mult, cele 228 de oraşe secundare europene generează încă 45% din PIB-ul UE.

Activitatea economică nu este răspândită egal pe teritoriul Europei, desfăşurându-se, în special, pe câmpii şi pe creste. Principalele regiuni din Europa au, în medie, un PIB per capital de 2,3 mai ridicat decât cea mai săracă regiune din ţara lor.

În "regiunile cu creştere redusă", în care oraşele contribuie semnificativ la creştere, rămân discrepanţe majore în privinţa productivităţii oraşelor principale şi secundare, susţine Banca Mondială.