Anterior, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că Executivul ia în considerare reducerea ţintei de deficit pentru următorul an la 2% din PIB, faţă de 2,4% din PIB în proiectul de bugetul pe 2019 al Italiei, scrie Agerpres.

După aceste informaţii acţiunile companiilor italiene listate la Bursa de la Milano au crescut semnificativ.

Indicele pan-european STOXX 600 a urcat cu 1,3% în timp ce indicele principal din Italia, FTSE MIB (Milano Indice di Borsa) înregistra un avans de 3,1%. Cea mai mare creştere, de 5,3%, o înregistra indicele bancar italian, FTIT8300, fiind în grafic pentru cea mai bună evoluţie zilnică din iunie.

De asemenea, scăderea randamentelor bondurilor guvernamentale italiene a ajutat băncile care deţin portofolii semnificative de obligaţiuni suverane.

Acţiunile principalelor bănci italiene, Unicredit şi Intesa Sanpaolo (prezente şi pe piaţa din România), înregistrau luni creşteri de 5,9% şi, respectiv, 5,4%, în timp ce creditorii UBI Banca, Banco BPM, BPER Banca şi Mediobanca afişau un avans între 4,6 şi 7%.

Conform celui mai recent raport de stabilitate financiară publicat de Banca Centrală a Italiei, deţinerile de obligaţiuni guvernamentale ale băncilor italiene au crescut cu 39 de miliarde de euro (44 miliarde de dolari) în perioada mai-septembrie. Prin majorarea deţinerilor băncile au încercat să contracareze vânzările externe de bonduri, care au accelerat din cauza incertitudinilor politice din Italia.

Disputa privind bugetul între Guvernul de la Roma şi Comisia Europeană a dus la o vânzare accelerată de active italiene şi a majorat costurile de finanţare ale Italiei. Capitalul băncilor italiene a fost afectat de aceste turbulenţe, deoarece acestea deţin portofolii de aproximativ 375 de miliarde de euro de obligaţiuni guvernamentale italiene.

În trimestrul doi din 2018, investitorii străini şi-au redus cu trei puncte procentuale deţinerile de obligaţiuni guvernamentale italiene, fiind cel mai semnificativ declin trimestrial din 2012. Aceştia deţin în prezent 24% din total.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avut sâmbătă seara o întâlnire cu premierul Italiei, Giuseppe Conte, pentru a discuta subiectul bugetului Italiei, înaintea unui summit UE la care vor fi aprobate condiţiile retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

"Munca va continua în zilele următoare pentru ca părţile să îşi apropie punctele de vedere şi să caute o soluţie orientată spre viitor", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene la finalul reuniunii.

Comisia Europeană a făcut miercuri primul pas spre o procedură de sancţionare a Italiei pentru planurile sale bugetare pentru 2019, însă autorităţile de la Roma au afirmat că nu au nicio intenţie de a modifica aceste planuri, ceea ce riscă să agraveze disputa şi ar putea să conducă la aplicarea de amenzi.

Guvernul condus de Giuseppe Conte vrea să majoreze împrumuturile anul viitor pentru a-şi putea respecta promisiunile din campania electorală vizând reducerea vârstei de pensionare, asigurarea unui venit universal şi unele reduceri de taxe. Potrivit oficialilor italieni, consumul mai mare de anul viitor va accelera creşterea economică, o presupunere care nu este împărtăşită şi de Comisia Europeană.

Italia are deja a doua cea mai mare datorie publică din UE, 131% din PIB, iar alte state din zona euro se tem că noi împrumuturi ar putea declanşa o criză a datoriilor similară cu cea care a izbucnit în Grecia în 2010. Însă Conte a respins această posibilitate subliniind că fundamentele Italiei sunt solide şi nu se compară cu cele ale Greciei.

Premierul Italiei a spus că discuţiile cu Comisia vor continua dar a subliniat că nu a oferit nicio modificare substanţială a bugetului. De asemenea, Conte şi-a exprimat speranţa că discuţiile vor ajuta Italia să evite noi măsuri disciplinare din partea Comisiei.