Politica ruseasca fata de UE nu este, cu siguranta, unica provocare pe care o are de infruntat Riga. Pericolul islamist, o posibila criza in Grecia, securitatea energetica si accesul europenilor - mai ales al celor care provin din tarile est-europene - pe piata muncii din Marea Britanie sunt, intre altele, dosarele cele mai pline de riscuri si incertitudini.

Insa anexarea Crimeei in martie de catre Rusia si interventia rusa in Ucraina sunt evenimentele care provoaca fiori in tarile baltice, care s-au desprins, in urma cu un sfert de secol, din fosta Uniune Sovietica. Iar asta atat in pofida asigurarilor oferite de NATO, ale carei membre sunt de zece ani, cat si in pofida prezentei avioanelor de vanatoare occidentale care intercepteaza avioane rusesti in apropierea de frontierele lor.

Letonia, o tara cu aproape doua miliane de locuitori, pe teritoriul careia se afa o importanta minoritate rusofona in buna parte sustinatoare a Kremlinului, subliniaza, cu toate acestea, ca presedintia sa nu va fi "antirusa".

"Daca exista un lucru pe care nu-l vom face, acesta este ca nu vom avea o presedintie antirusa sau prorusa", a declarat pentru AFP seful diplomatiei letone Edgars Rinkevics pe 23 decembrie, la o zi dupa ce a "preluat torta" europeana de la omologul sau italian Paolo Gentiloni, potrivit Mediafax.

Sarcina va fi delicata, in contextul in care Riga urmeaza sa gazduiasca pe 21 si 22 mai Summitul Parteneriatului Estic cu Belarusul, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia si Azerbaidjanul, care aspira la o apropiere de Uniunea Europeana. Rinkevics spera sa poata sa trimita cu aceasta ocazie "un semnal puternic cu privire la liberalizarea regimului vizelor" pentru UE.

Diplomatia letona poate sa conteze la Bruxelles pe un interlocutor bine pus la punct in dosarul ruso-ucrainean, fostul premier polonez Donald Tusk, care a devenit in urma cu cateva saptamani presedintele Consiliului European.

Pozitia lui Tusk, fara diferente de fond prea mari fata de cea letona, pare totusi mai ferma. Pe 19 decembrie, la Bruxelles, la finalul primului sau summit european, el a apreciat ca Ucraina este "victima unui fel de invazie" si a afirmat ca este necesar ca europenii "sa mearga dincolo de un raspuns reactiv si defensiv".

Deschidere catre Belarus

Rinkevics declara referitor la estul Ucrainei ca vrea "sa faca tot ceea ce poate pentru a sustine actiunea diplomatica si dialogul politic", dar refuza ferm sa recunoasca anexarea Crimeei.

El ar putea sa intinda prudent o mana Belarusului, un aliat al Rusiei, in contextul in care resedintele Aleksandr Lukasenko - acuzat de comunitatea internationala de incalcarea drepturilor omului - este, incepand din decembrie, aliatul Kievului, spre marea nemultumire a Moscovei.

Letonii nu manifesta prea mare interes fata de trecerea tarii lor la conducerea UE, in pofida faptului ca aproximativ 72% dintre ei sunt la curent cu acest lucru, o proportie destul de importanta.

Omul de pe strada ramane indiferentsi percepe mai degraba favorabil presedintia letona a Uniunii. "Acest lucru imbunatateste imaginea tarii, este un lucru bun", afirma un student, Kaspars Riekstins.

"Se spune ca hotelurile vor fi pline. Aste este bine, cu atat mai mult cu cat turistii rusi se cam raresc", adauga o pensionara, Inga, care prefera sa nu-si spuna si numele.

Singura remarca critica pe care AFP a putut sa o culeaga vine din partea unui vizitator al Bibliotecii Nationale, care urmeaza sa gazduiasca cele mai multe dintre conferintele europene si in care accesul pe intrarea principala este deja interzis muritorilor de rand.

"Este un pic cam umilitor sa fim nevoiti sa intram in propria noastra biblioteca pe usa din spate", spune Arnolds Zarins.

In schimb, presa are intrebari despre bilantul financiar. Riga urmeaza sa cheltuiasca aproximativ 70 de milioane de euro cu diverse reuniuni, in timp ce, potrivit unui studiu comandat de autoritati, Letonia poate sa conteze doar pe 64,5 milioane de euro venituri suplimentare, multumita activitatlor hoteliere sporite si incasarilor fiscale.