Pe langa urmatoarea transa de la FMI, de 12 miliarde de euro, Atena asteapta un nou ajutor de la partenerii din Uniunea Europeana. Germania, adica cel mai mare creditor, vrea ca o treime dintre cele 90 de miliarde de euro puse in joc sa fie acoperite de bancile private. Franta nici nu vrea sa auda, iar Banca Centrala Europeana vine cu o solutie de compromis.

Parlamentul german a aprobat suplimentarea ajutorului financiar pentru Grecia. De ce se tem Olanda si Finlanda

"Excludem orice alt scenariu, in afara participarii voluntare a bancilor private, fara niciun fel de constrangeri", a declarat  Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene

De partea sa, Grecia vrea sa stranga 50 miliarde euro din privatizari, pana in 2015, ca sa achite macar o parte din datorii.

"Sunt convins ca planurile de privatizare ale guvernului grec vor fi implementate rapid", a spus Jean-Claude Juncker, presedinte Eurogroup.

Pe lista privatizarilor figureaza companiile nationale de petrol si gaze, inclusiv sistemul de gazoducte. Guvernul de la Atena stie insa ca privatizarile sunt insuficiente, asa ca a hotarat noi masuri. Grecii cu venituri intre 8 si 10.000 de euro pe an vor plati un impozit suplimentar pe urmatorii 4 ani. Taxele platite de restaurante si baruri cresc brusc, de la 13 la 23%. Pe bugetari si pensionari ii asteapta noi taieri de venituri, iar fondurile pentru sanatate, educatie si protectie sociala vor fi reduse drastic.

Daca tarile UE vor accepta saptamana viitoare acordarea unui nou ajutor, Grecia va deveni tara cu cel mai mare imprumut din istorie: 200 de miliarde de euro.

La Bucuresti, oficialii BNR ne asigura ca situatia din Grecia nu pune in pericol bancile elene care opereaza in Romania.