Viitoarea relatie pe care Londra o va negocia cu Bruxellesul este o preocupare constanta a companiilor si bancilor din Regat, care au cerut guvernului sa le prioritizeze interesele in discutiile cu UE.

Lloyd’s of London a anuntat, miercuri, imediat dupa ce Theresa May a declansat oficial Brexitul, ca pana la sfarsitul anului 2019 va avea un birou functional in Bruxelles, care sa-i permita sa-si desfasoare activitatea in tarile membre ale Uniunii Europene.

“Decizia Marii Britanii de a parasi UE va influenta cu certitudine afacerile noastre din Europa. Sa gasim solutia cea mai buna a fost prioritatea noastra in ultimele noua luni”, a delcarat John Nelson, presedintele grupului de asigurari.

De la refrendumul din iunie 2016, prin care britanicii si-au manifestat dorinta ca Marea Britanie sa iasa din UE, companiile britanice si, mai ales, grupurile financiare internationale care au birouri la Londra cauta solutii pentru ca afacerile lor sa nu fe afectate de Brexit.

Companiile din Marea Britanie sunt preocupate de tarifele la export catre Uniunea Europeana, de intreruperi ale lantului de aprovizionare si de o posibila pierdere a angajatilor europeni. Mai mult, statul se poate confrunta cu pierderea finantarii europene a sectorului de cercetare si dezvoltare, in special in cazul universitatilor si al start-upurilor de biotehnologie.

Sectorul financiar britanic vrea un sistem de recunoastere reciproca a reglementarilor, pentru a pastra clientii din UE

Sectorul financiar britanic lucreaza la propuneri care sa ii permita pastrarea clientilor din UE dupa Brexit, chiar daca firmele infiinteaza noi operatiuni in Europa pentru a putea pastra accesul pe piata unica, relateaza Reuters, preluata de News.ro.

Experti in reglementari si industria bancara care lucreaza pentru City of London si organizatia de lobby TheCityUK isi bazeaza ideile pe un sistem de recunoastere reciproca. In cadrul acestuia, UE si Marea Britanie si-ar ar accepta fiecare firmele provenite de pe cealalta piata pentru ca sistemele lor de reglementare aplica standarde similare.

Un astfel de sistem ar putea limita plecarea companiilor si locurilor de munca din centrul financiar al Londrei, cel mai mare din Europa, in tari din UE.

Cu toate acestea, scepticii spun ca recunoasterea reciproca nu a fost testata la nivel global si ar fi aprobata cu greutate in UE, unde exista deja apeluri pentru ingradirea si nu facilitarea accesului firmelor financiare britanice pe piata europeana.

Experti ai International Regulatory Strategy Group (IRSG) urmeaza sa redacteze propunerile intr-un proiect, pentru a oferi idei negociatorilor britanici dupa ce premierul Theresa May a notificat oficialul Bruxelles-ul, miercuri, de intentia tarii de a iesi din UE.

Ca si cum ar candida pentru gazduirea Olimpiadei, orasele Frankfurt, Dublin, Paris, Milano si Madrid isi prezinta calitatile care le-ar putea conferi un avantaj in fata rivalelor lor.

Frankfurt va prelua cele mai multe companii din Londra

Frankfurt pare sa fie in frunte. Acolo se afla deja sediul Bancii Centrale Europene si mai multe institutii majore de supraveghere, inclusiv Autoritatea Europeana a Asigurarilor.

BCE nu este singurul magnet. Exista un numar mare de profesionisti, o infrastructura buna, proprietati imobiliare disponibile la preturi competitive si faptul ca Frankfurtul este in Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene.

Frankfurtul este prezent deja pe scena internationala datorita densitatii mari de institutii financiare. Pana la sfarsitul lui 2015, aproape 200 de banci, dintre care 80% nu sunt germane, aveau birouri la Frankfurt. Industria bancara are 62.500 de angajati in orasul din vestul Germaniei.

Dublinul are la randul sau sanse bune. Nu este un secret ca multe companii financiare americane prefera capitala irlandeza din motive de limba. Alte avantaje sunt dobanzile scazute si un sistem juridic foarte asemanator cu cel britanic.

Expertii noteaza ca, dupa Brexit, banca britanica Barclays vrea sa transforme subsidiara din Dublin in principalul sau birou din UE. Citigroup vrea la randul ei sa isi transfere sediul diviziei europene de private banking la Dublin, in timp ce Wells Fargo isi administreaza deja afacerile din capitala irlandeza.

Parisul, tras in jos de taxele mari si de ascensiunea extremei drepte

In speranta ca nu va ramane in urma, Parisul, in special centrul financiar La Defence, isi promoveaza de mult timp atractivitatea in fata bancherilor care cauta o noua baza europeana.

Orasul de pe Sena vrea sa construiasca sapte noi zgarie nori care ar putea contribui la depasirea deficitului de spatii de birouri. Autoritatile locale au sugerat ca vor sa extinda actualele facilitati fiscale pentru angajatii straini.

Capitala franceza, unde se afla sediul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), spera sa inlocuiasca Londra ca gazda a Autoritatii Bancare Europene (EBA).

Parisul are insa o mare slabiciune, fiscalizarea salariilor, respectiv sistemul fiscal in general, a aratat Didier Le Menestrel, director al companiei de management al investitiilor La Financiere de l'Echiquier.

”Fiscalizarea fortei de munca si sistemul fiscal in general sunt o frana puternica cand vine vorba despre transferarea pietei londoneze la Paris”, a declarat Le Menestrel publicatiei Les Echos.

Un alt factor negativ este politica, din cauza ascensiunii Fontului National, formatiune de extrema dreapta condusa de Marine Le Pen, care sustine renuntarea la euro.

Milano si Madrid ar putea deveni centre importante pe harta financiara a Europei

Italia considera ca Milano este un candidat valoros la inlocuirea Londrei. Capitala regiunii Lombardia, unde se afla bursa italiana, isi lauda infrastructura si capitalul uman.

La Milano se mai afla si sediile celor mai importante companii italiene. Cu toate acestea, Italia nu este foarte atractiva pentru investitorii straini, iar sectorul bancar ramane o povara pentru economia tarii.

Chiar daca nu este un candidat major, Madridul vrea sa gazduiasca noul City al Europei, post-Brexit. Capitala spaniola are unele avantaje, inclusiv o piata imobiliara competitiva, taxe mici, o infrastructura buna, legaturi strategice cu America Latina si Africa de Nord, profesionisti calificati si o vreme placuta.

Exista si cativa factori negativi, inclusiv limba si lipsa de relevanta a tarii ca centru financiar, comparativ cu alte optiuni.

Ministrul de Finante spaniol Luis de Guindos a recunoscut ca tara are probleme la atragerea inveastitiilor, din cauza evaluarii date de agentiile de rating, care se afla in prezent la nivelul BB+.

In urma cu patru ani, bancile spaniole au fost salvate cu fonduri de la Bruxelles. Totusi, Spania are doua banci de importanta majora, Santander si BBVA, si incearca sa atraga banci americane mari care se afla in prezent la Londra, precum Goldman Sachs, Citi, JP Morgan si Morgan Stanley.