'Tinand cont de interdictia finantarii monetare a statelor, nu cred ca este in regula ca bancile care nu au acces la piete sa obtina fonduri cu care apoi sa finanteze obligatiunile guvernului lor, care de asemenea nu are acces la piete', a afirmat Jens Weidmann intr-un interviu acordat publicatiei germane 'Handelsblatt', scrie Agerpres.

Intrebat daca ar fi pregatit sa opreasca finantarea de urgenta catre bancile elene si in consecinta sa forteze iesirea Greciei din zona euro, Weidmann a raspuns ca bancile centrale nu sunt responsabile 'pentru alcatuirea zonei euro si acordarea platilor de urgenta'.

Weidmann, care este si membru al Consiliului guvernatorilor BCE, a afirmat ca decizia privind viitorul Greciei in zona euro este 'cu siguranta' in mainile politicienilor. Oficialul german a avertizat ca BCE nu este 'atotputernica' si este ingrijorat de cresterea asteptarilor privind atributiile BCE. BCE nu poate salva problemele Europei, a explicat seful Bundesbank.

Marti, Banca Centrala Europeana a majorat plafonul liniei de finantare de urgenta (ELA) destinata creditorilor eleni cu 1,1 miliarde de euro. Bancile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 80 de miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a mentinut la aproximativ 3,5 miliarde de euro, astfel incat Banca Centrala a Greciei si BCE sa poata reactiona in caz de urgenta.

BCE a dat asigurari ca mentine un control strict al banilor proveniti din ELA pentru a evita ca bancile elene sa utilizeze sumele pentru a finanta direct Guvernul de la Atena, ceea ce ar incalca legislatia UE.

Din cauza temerilor privind iesirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice si juridice si-au retras banii din banci, inregistrandu-se in februarie cel mai scazut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a fortat bancile elene sa devina dependente de finantarea de urgenta (ELA) de la Banca Centrala a Greciei.

La inceputul acestui an, BCE a incetat sa mai accepte obligatiuni grecesti drept garantii pentru creditele acordate bancilor comerciale, ceea ce inseamna ca sarcina finantarii bancilor grecesti a cazut pe Banca Centrala a Greciei. Cu toate acestea, BCE pastreaza controlul, in conditiile in care imprumuturile de care bancile grecesti pot beneficia prin intermediul finantarii de urgenta (ELA) de la Banca Centrala a Greciei trebuie aprobate de BCE.

In mod normal, bancile grecesti isi asigura necesitatile de lichiditate de la Banca Centrala Europeana (BCE), insa cresterea retragerilor de depozite, dupa rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finantarea oferita de ELA este mai scumpa decat imprumuturile de la BCE.

Cele patru mari banci grecesti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank si Eurobank - sunt prezente si pe piata din Romania.