"Acum, Berlinul şi-a folosit influenţa pentru a promova un proiect care divizează Europa - proiectul gazoductului Nord Stream 2", a scris Die Welt într-un editorial apărut sâmbătă, potrivit Agerpres.

"Germania şi Rusia vor fi principalii câştigători ai acestui proiect, în timp ce pierzătorii vor fi Polonia, Ucraina şi toate acele ţări din Europa care au îngrijorări justificate privind securitatea şi vor să limiteze, nu să încurajeze, dorinţa Rusiei de agresiune", a adăugat cotidianul citat.

Conform Die Welt, "Nord Stream 2 va transforma Germania în principalul distribuitor al gazului rusesc în Europa".

"Acest lucru are sens din punct de vedere economic, efectele negative politice vor fi semnificative: Moscova îşi va întări puterea, în timp ce neîncrederea statelor central şi est-europene faţă de Germania va spori", a mai scris publicaţia.

Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au căzut vineri de acord asupra unei poziţii comune privind revizuirea reglementărilor în domeniul transportului gazelor naturale, care vizează în special proiectul gazoductului Nord Stream 2, pe baza unei soluţii de compromis avansată de Franţa şi Germania, au declarat vineri pentru AFP o serie de surse diplomatice.

Preşedinţia română a Consiliului UE a anunţat pe Twitter că s-a ajuns la un acord între statele membre. Acest acord va permite demararea negocierilor cu Parlamentul European pentru revizuirea Directivei europene cu privire la gazele naturale. Modificările avute în vedere au drept obiectiv aplicarea regulilor de pe piaţa comună a energiei şi gazoductelor al căror punct de plecare se află în ţări terţe.

Această revizuire, propusă de Comisia Europeană, este percepută ca o dorinţă a Executivului comunitar de a reglementa mai bine proiectul gazoductului Nord Stream 2, care este în prezent construit între Rusia şi Germania, via Marea Baltică. Potrivit Bruxellesului, acest proiect pune în discuţie independenţa energetică a UE şi securitatea aprovizionării cu gaze naturale.

Potrivit surselor diplomatice citate de AFP, mandatul acordat preşedinţiei române a Consiliului UE reflectă o soluţie de compromis transmisă vineri de Franţa şi Germania.

"Am ajuns la un acord care nu a fost posibil decât graţie cooperării strânse între Franţa şi Germania, sub preşedinţia română a Consiliului UE", a declarat cancelarul german Angela Merkel într-o conferinţă de presă organizată la Berlin. Franţa şi Germania au fiecare companii implicate în proiectul Nord Stream 2.

Misiune dificilă pentru România

Modificarea legislației europene în domeniul gazelor naturale se face sun președinția română la UE, o misiune dificilă, în condițiile în care Bucureștiul face front comun cu statele din centrul și estul Europei care nu sunt de acord cu proiectul Nord Stream 2.

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Nord Stream 2 va permite livrarea de gaz rusesc către Germania şi alte ţări din Europa, trecând direct prin Marea Baltică şi prin urmare ocolind Ucraina, până acum principalul punct de tranzit. Acest gazoduct va urma acelaşi parcurs ca primul gazoduct de acest fel, Nord Stream 1, via apele teritoriale a cinci ţări: Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Germania. Miza este de a dubla capacitatea de gaz transportată.

Sub președinția României, directiva UE privind gazele trebuie revizuită, astfel încât toate conductele de pe teritoriul UE, inclusiv cele offshore, să fie de competenţa legislaţiei europene.

Ucraina consideră acest proiect un mijloc al Moscovei de a o asfixia pe plan energetic şi a spori astfel presiunea politică la adresa sa, în condiţiile în care cele două ţări sunt în conflict în problema Peninsulei Crimeea şi a părţii estice a Ucrainei.

Pe de altă parte, SUA - partenerul strategic al UE, şi-au sporit presiunile împotriva controversatului proiect germano-rus, susţinut de Berlin şi Paris, ameninţând în formă scrisă cu sancţiuni companiile germane implicate.

"Scrisoarea le aminteşte tuturor întreprinderilor implicate în sectorul de gazoducte pentru exportarea de energie din Rusia că ele se expun sancţiunilor americane", anunţa, in ianuarie, purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Berlin.

Această iniţiativă a Administraţiei americane "nu are drept scop de a fi percepută ca o ameninţare, ci ca un mesaj clar al politicii americane", a subliniat purtătorul de cuvânt, estimând că singurul "şantaj" posibil în acest dosar ar fi acela de a vedea Kremlinul controlând livrările de gaz către Europa în viitor.