Fondatorul WikiLeaks Julian Assange cere azil politic in Ecuador
Fondatorul site-ului WikiLeaks Julian Assange a solicitat "azil politic" in Ecuador, adresand o cerere in acest sens ambasadei acestui stat latino-american la Londra, a anuntat liderul diplomatiei ecuadoriene, Ricardo Patino, citat de AFP.
"Julian Assange a solicitat azil politic la misiunea diplomatica a Ecuadorului la Londra, iar guvernul ecuadorian va examina aceasta cerere", a declarat Patino pentru presa, scrie Mediafax.
Aceasta cerere intervine dupa ce Curtea suprema britanica a respins la 14 iunie cererea de reexaminare a apelului depus de Julian Assange pentru decizia de extradare in Suedia.
Cererea de azil a fost confirmata de WikiLeaks intr-un mesaj publicat pe contul sau de Twitter, precizand ca Assange se afla "sub protectia ambasadei Ecuadorului la Londra".
Diplomatia ecuadoriana a precizat intr-un comunicat ca acesta a depus cererea de azil marti. "El s-a prezentat la sediul misiunii diplomatice a Ecuadorului la Londra solicitand protectia guvernului ecuadorian", indica comunicatul.
Tot conform comunicatului, fondatorul WikiLeaks a explicat acest demers prin "«regretabila declaratie de abandon»", o aluzie la decizia celei mai inalte instante britanice.
"In calitate de semnatar al Declaratiei universale a Drepturilor Omului si avand obligatia de a examina toate cererile de azil, am transmis imediat solicitarea sa serviciilor competente de la Quito", a declarat ambasada Ecuadorului la Londra intr-un comunicat.
"Decizia de a examina solicitarea de azil a lui Assange nu trebuie nicidecum interpretata ca o intruziune a guvernului ecuadorian in problemele judiciare ale Marii Britanii sau ale Suediei".
La sfarsitul lui 2011, ministrul adjunct ecuadorian al Afacerilor Externe sugerase deja sa i se ofere azil lui Assange, o propunere respinsa in final de presedintele tarii Rafael Correa.
Australianul in varsta de 40 de ani, care se considera victima unui complot, a fost arestat in decembrie 2010 la Londra in virtutea unui mandat emis de Suedia in cadrul unei anchete de viol si agresiune sexuala presupusa a doua suedeze.
WikiLeaks a devenit blestemul cancelariilor in 2010 divulgand mii de documente confidentiale ale armatei americane cu privire la Afganistan si Irak, apoi 250.000 de telegrame diplomatice americane.