"Kurzarbeit" a fost introdus pentru prima dată în perioada crizei financiare din 2008, iar companiile pot solicita ajutoare de la stat pentru a acoperi costurile care apar din păstrarea angajaţilor care muncesc mai puţin timp.

Cele mai afectate au fost industria ospitalităţii, sectorul auto, hotelurile şi tour-operatorii.

"Folosirea extinsă a programului redus de muncă din cauza pandemiei a avut un impact negativ asupra evoluţiei salariilor brute lunare şi a orelor lucrate". Totuşi, programul ”Kurzarbeit” a amortizat pierderea mai extinsă a veniturilor pentru angajaţi, se arată în comunicatul Destatis, potrivit Agerpres.

Instituţia precizează că nu a fost afectat de ”Kurzarbeit” câştigul orar înainte de taxe, care a urcat în medie cu 2,6% în trimestrul doi din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019.

Săptămâna trecută, Institutul de cercetare economică Ifo anunţa că numărul angajaţilor germani care beneficiază de programul de lucru redus a scăzut la 5,6 milioane.

Cum se va aplica programul ”Kurzarbeit” în România

Guvernul a reglementat vineri, prin OUG, posibilitatea reducerii timpului de muncă, acordării unor indemnizaţii pentru zilieri şi sezonieri, precum şi încurajarea telemuncii, conform unui comunicat de presă al Ministerului Muncii.

Actul normativ adoptat în şedinţa Executivului prevede o serie de măsuri de sprijin destinate angajaţilor şi angajatorilor şi de stimulare a creşterii ocupării forţei de muncă în domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Una dintre măsurile adoptate de Guvern, şi care va putea fi aplicată ori de câte ori se instituie stare de urgenţă/alertă/asediu, este sprijinul acordat de stat sub forma unei scheme de finanţare temporară a salariaţilor care vor avea program redus de muncă.

Ce salarii vor primi cei care lucrează în regim ”Kurzarbeit”

Astfel, angajatorul va putea să reducă, în această perioadă, timpul de muncă al salariaţilor, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru şi cu reducerea corespunzătoare a salariului.

"Pentru această perioadă, alături de salariul cuvenit orelor muncite, salariaţii beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut iniţial în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă", informează Ministerul Muncii.

Aceste sume se plătesc de angajator şi se decontează ulterior de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de muncă din bugetul asigurărilor de şomaj.

Reducerea timpului de muncă se stabileşte prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puţin 5 de zile lucrătoare consecutive, acesta având obligaţia să stabilească programul de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se poate aplica şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal.